Preşedintele Nicuşor Dan a solicitat Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru realizarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007. Cererea vine după ce Curtea Constituţională a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată în noiembrie 2025 şi a stabilit că legea este constituţională în raport cu criticile analizate.
Legea transmisă Preşedinţiei pentru promulgare prevede că autoritatea centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor poate dispune, la solicitarea beneficiarului, scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate. Măsura ar fi aplicabilă în cazul unor obiective de investiţii pentru amenajări hidroenergetice aprobate şi aflate în execuţie sau demarate înainte de 29 iunie 2007.
Actul normativ mai introduce excepţii de la aplicarea legislaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte care vizează apărarea, securitatea naţională sau reacţia la situaţii de urgenţă. Sunt vizate, de asemenea, capacităţile existente de producere sau transport al energiei electrice din ariile protejate, asupra cărora se desfăşoară lucrări de mentenanţă, retehnologizare ori modernizare.
Argumentele Administraţiei Prezidenţiale
În cererea de reexaminare, Administraţia Prezidenţială susţine că Parlamentul trebuie să analizeze din nou nu doar forma legii, ci şi necesitatea, oportunitatea şi eficienţa soluţiilor legislative.
Potrivit documentului, fundamentarea iniţială a legii se bazează, în principal, pe situaţia preţurilor la energie din 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Reexaminarea are loc, însă, în august 2026, iar datele tehnice, economice, energetice şi de mediu nu ar fi fost actualizate corespunzător.
Preşedintele Nicuşor Dan atrage atenţia că existenţa unor aprobări emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai păstrează, după aproape două decenii, aceeaşi fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică.
În opinia Preşedinţiei, ar trebui verificate, între altele, stadiul actual al lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuţiei, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcţiune şi existenţa unor soluţii alternative.
Posibile suprapuneri legislative
Un alt argument se referă la existenţa mai multor reglementări care vizează proiectele hidroenergetice şi obiectivele de interes public major. Administraţia Prezidenţială menţionează Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022, acte normative privind securitatea naţională, legislaţia referitoare la evaluarea impactului asupra mediului şi noile dispoziţii privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Suprapunerea acestor regimuri juridice ar putea genera, potrivit documentului, competenţe concurente, proceduri dificil de corelat şi noi litigii. În acest context, preşedintele consideră necesară analizarea unui cadru legislativ unitar, care să stabilească clar proiectele vizate, autorităţile competente, procedurile de autorizare şi garanţiile pentru protecţia mediului.
Clarificări solicitate
Cererea de reexaminare propune şi clarificarea unor noţiuni şi proceduri din lege.
Printre acestea se numără:
- definirea termenului ”beneficiar” şi stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entităţii care poate solicita modificarea limitelor unei arii protejate;
- precizarea expresă că derogarea nu se aplică suprafeţelor care se suprapun cu situri Natura 2000;
- introducerea unor studii ştiinţifice şi avize de specialitate înainte de modificarea limitelor ariilor protejate;
- instituirea unui mecanism clar de coordonare cu autorităţile responsabile de protecţia păsărilor şi de evaluarea impactului asupra mediului;
- definirea noţiunilor de ”mentenanţă”, ”retehnologizare” şi ”modernizare”;
- stabilirea unor criterii pentru diferenţierea lucrărilor cu impact redus de intervenţiile care pot modifica semnificativ instalaţiile sau mediul înconjurător.
Administraţia Prezidenţială susţine că, în forma actuală, legea oferă garanţii procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafeţe din ariile protejate decât cele prevăzute pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.
Ce spune Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituţia în raport cu criticile formulate.
Judecătorii constituţionali au apreciat că prevederile referitoare la modificarea limitelor ariilor protejate vizează ariile de interes naţional, nu siturile Natura 2000, şi că legislaţia europeană privind protecţia mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz.
CCR a mai considerat că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării reprezintă o aplicare a atribuţiilor existente ale CSAT, nu instituirea unei atribuţii noi. Curtea a respins, de asemenea, criticile privind încălcarea principiului bicameralismului, lipsa unui nou aviz al Consiliului Legislativ şi pretinsa retroactivitate a legii.
Prin solicitarea transmisă Parlamentului, preşedintele cere o nouă analiză legislativă, fără a contesta decizia Curţii Constituţionale, dar invocând necesitatea unor reguli mai clare, a unor garanţii de mediu suplimentare şi a unei corelări cu legislaţia adoptată între timp.
Medikatv.ro
