Preşedintele ANI, Bogdan Sticlosu, a declarat joi că în anul 2025, la Agenţie au fost transmise aproximativ 850.000 de declaraţii de avere şi de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenţi unici, el arătând că o soluţie de Big Data permite analiza automatizată a declaraţiilor de avere şi de interese şi identificarea unor situaţii care necesită o analiză suplimentar.
”În anul 2025, la Agenţie au fost transmise aproximativ 850.000 de declaraţii de avere şi de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenţi unici. Diferenţa dintre cele două cifre este explicată de faptul că legislaţia în vigoare prevede obligaţia depunerii declaraţiilor în mai multe situaţii: la numirea sau intrarea în funcţie, anual şi la încetarea exercitării funcţiei sau a mandatului. În consecinţă, aceeaşi persoană poate depune mai multe declaraţii de avere şi de interese în cursul unui singur an”, a declarat Bogdan Sticlosu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, într-un interviu pentru Cotidianul.
El a menţionat că procesul de verificare a declaraţiilor de avere şi de interese este unul complex şi presupune atât analiza informaţiilor declarate, cât şi corelarea acestora cu date provenite din alte surse.
Preşedintele ANI a mai spus că, ”la nivelul Agenţiei funcţionează în prezent o soluţie de Big Data, care permite analiza automatizată a declaraţiilor de avere şi de interese şi identificarea unor situaţii care necesită o analiză suplimentară”.
”În acest moment, sistemul operează pe baza a aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar una dintre direcţiile importante de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce priveşte restricţiile pre- şi post-angajare, precum şi situaţiile în care deponenţii deţin societăţi comerciale care au relaţii contractuale cu instituţii publice”, a mai afirmat Bogdan Sticlosu, el arătând că în a doua parte a anului trecut şi începutul anului curent, primele autosesizări generate de sistem au fost soluţionate şi impactul unui astfel de sistem în activitatea operaţională este unul major (timpi mai scurţi de soluţionare, obiectivitate maximă, identificarea unui flagel general de integritate).
De asemenea, noul format al declaraţiilor de avere şi de interese, inclus în proiectul de lege aflat în dezbatere, urmăreşte să crească acurateţea analizelor prin extinderea informaţiilor disponibile şi introducerea unei taxonomii a datelor, astfel încât acestea să poată fi corelate şi analizate mult mai eficient, a mai spus preşedintele ANI.
Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, volumul de muncă este unul foarte ridicat şi nu se limitează la activitatea de evaluare a averii, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.
”Agenţia gestionează, în paralel, activitatea din sistemul PREVENT, protecţia avertizorilor în interes public, reprezentarea în instanţă, precum şi administrarea şi dezvoltarea infrastructurii IT care susţine toate aceste activităţi. Dacă ne referim strict la activitatea de evaluare, fiecare inspector are, aproximativ 160–200 de obiecte în lucru. În sistemul PREVENT, identificăm lunar aproximativ 20–50 de incidente de integritate în cadrul procedurilor de achiziţii publice, pentru care Agenţia trebuie să formuleze un răspuns într-un termen de doar 3 zile. În prezent, această activitate este gestionată de numai doi inspectori”, subliniază oficialul ANI.
Medikatv.ro
