Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, la angajarea răspunderii Guvernului pe pensiile magistraţilor, că nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare.
”Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”, a spus premierul în plenul comun.
”Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem şi avizul CSME, e devărat negativ”, a spus premierul în plenul comun.
Ilie Bolojan a precizat că proiectul are câteva elemente importante. ”În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a subliniat el.
Bolojan a mai spus că acest proiect răspunde la trei aspecte importante.
”În primul rând, la un aspect de inechitate specială pe care cetăţenii ţării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri, nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani”, a subliniat el.
Potrivit şefului Executivului, al doilea efect al acestui proiect este că vine şi pune economia pe baze sănătoase, în condiţiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.
”Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau au plecat din ţară, sau au prins diferite formule de pensiunare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase”, a explicat el.
Premierul a mai afirmat că aceste proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil, în anii următori, în aşa fel încât, generaţiile care ar trebui să intre în acest domeniu, în activitate, să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificaţi, când ajung la o maturitate profesională, la 48 sau 50 de ani, îşi vor putea pune în valoare experienţa şi în următorii 15 ani.
Potrivit premierului Ilie Bolojan, proiectul răspunde şi unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene.
”Aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR şi odată cu demararea procedurii de angajare a răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a menţionat el în final.
Care este procedura asumării răspunderii
Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. De fiecare dată opoziţia a depus moţiuni de cenzură, însă acestea au fost respinse.
De asemenea, Guvernul intenţionează să-şi asume răspunderea pe reforma administraţiei, proiect care ar fi trebuit inclus în al doilea pachet de măsuri, însă a fost amânat luni de zile din cauza lipsei de consens în Coaliţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
