Parlamentul a votat, miercuri după-amiază, legea pentru ratificarea Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles. Ratificarea Tratatului va permite operaţionalizarea instrumentului de relansare economică propus de Comisia Europeană în urma crizei sanitare provocate de COVID-19. Parlamentarii PSD au votat ratificarea tratatului, în timp ce deputaţii şi senatorii AUR au anunţat că părăsesc sala de plen înainte de vot.
"Din 383 de voturi exprimate, cu 378 de voturi pentru proiectul de lege a fost adoptat şi acordul este ratificat”, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
Anterior votului, parlamentarii PSD anunţaseră, prin vocea deputatului Alfred Simonis, că vor vota ratificarea acordului.
"Astăzi nu se votează Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, plan de care ne delimităm profund, total. Este un plan al antireformelor lui Cîţu. (...) Însă astăzi, la acest punct, avem ratificarea Acordului Euratom, România este ultima ţară care depune PNRR din UE, nu trebuie să fie ultima ţară care ratifică Acordul şi să continuăm să fim paria Europei fiindcă dumneavoastră aveţi un guvern incompetent care nu a fost capabil să trimită un plan bine structurat. Prin urmare, suntem oameni responsabili, dedicaţi valorilor europene şi vom vota ratificarea acordului”, a declarat Alfred Simonis înaintea votului.
Documentul a fost votat şi de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
În schimb, reprezentanţii AUR au anunţat, înaintea votului, că vor ieşi din sală, făcând apel în repetate rânduri la cei de la PSD să părăsească sala, în condiţiile în care pentru ratificare a fost nevoie de două treimi din voturile senatorilor şi deputaţilor.
Ratificarea Tratatului permite operaţionalizarea instrumentului de relansare economică propus de Comisia Europeană.
Potrivit prezentării oficiale de pe site-ul Ministerului Proiectelor Europene, Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.
”Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de Criza Covid19 şi consecinţele sale economice. Mecanism de redresare şi rezilienţă (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU şi are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este de a oferi sprijin pentru investiţii şi reforme esenţiale în vederea redresării sustenabile şi pentru ameliorarea rezilienţei economice şi sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiţii, economiile şi societăţile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările şi portunităţile tranziţiilor verzi şi digitale”, arată Ministerul.
Din cele 750 miliarde de euro destinate Next Generation EU, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanţării planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le elaborează statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din:
A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro
B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
”Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026. Pentru utilizarea instrumentului de finanţare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) prin care îşi stabileşte domeniile prioritare de investiţii în scopul ieşirii din criză, relansării economice şi creşterii capacităţii de rezilienţă”, mai arată MInisterul Proiectelor Europene.
Planul de Relansare şi Rezilienţă pe care România l-a elaborat se constituie într-un Document Strategic ce stabileşte priorităţile investiţionale şi reformele necesare pentru redresare şi creştere sustenabilă, corelate tranziţiei verzi şi digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
”PNRR se referă la un pachet coerent de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020 . Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026”, a mai transmis MInisterul.
PNRR are la bază 6 piloni principali:
Tranziţia spre o economie verde;
Transformarea digitală;
Creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă;
Coeziunea socială şi teritorială;
Sănătate şi rezilienţă instituţională;
Copii, tineri, educaţie şi competenţe.
Miniştrii români au negociat cu reprezentanţii Comisiei Europene diferite proiecte şi principii din PNRR, iar documentul oficial va fi depus luni.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
