Marian Munteanu a declarat, marţi seară, după şedinţa Biroului Politic al PNL în care a fost validată candidatura sa la Primăria Capitalei, că nu este nimic în activitatea sa civică, profesională, socială şi politică de care să îi fie ruşine sau care să constituie un element de natură a aduce prejudicii de imagine şi credibilitate, el precizând că trebuie să se termine cu ”jocurile din politică”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Împreună cu toţi membrii PNL, sperăm ca acest parteneriat să aducă un nou început pentru Bucureşti”, a spus Munteanu, adăugând că este nevoie de o capitală ”cu adevărat românească, reprezentativă, golită şi dezbărată de metehnele trecutului, şi mai ales o capitală în care cetăţeanul să aibă posibilitatea de a-şi spune cuvântul”.

Marian Munteanu a mai spus că în cel mai scurt timp se vor stabili modalităţile şi căile prin care acest proiect să poată fi început şi dus la bun sfârşit. 

Întrebat despre legăturile pe care le mai are cu fostul şef al SRI Virgil Măgureanu, Marian Munteanu a spus că a discutat foarte puţin cu acesta. 

”Eu, personal, am avut negocieri cu dânştii pentru că am sperat să poată fi oprit domnul Ion Iliescu, care candida la Preşedinţia României, Din păcate, dânşii au văzut altfel lucrurile şi nu am avut posibilitatea unei cooperări”, a explicat Munteanu. 

El a afirmat că vine din societatea civilă şi ştie să îşi menţină punctele de vedere. 

”În această privinţă, mulţi politicieni nu sunt foarte relaxaţi în ceea ce priveşte relaţia cu mine, aşa cum politicienii nu sunt relaxaţi în relaţia cu societatea civilă, însă sper ca de data aceasta să fie un nou început”, a precizat Munteanu, adăugând că va da toate explicaţiile despre experienţa sa profesională şi despre CV-ul său. 

Munteanu a ţinut să dea asigurări că nu este nimic în activitatea sa civică, profesională, socială şi politică de care să îi fie ruşine sau care să constituie ”un element de natură a aduce prejudicii de imagine şi credibilitate”. 

”Din păcate, despre mine s-au spus de-a lungul anilor foarte multe lucruri, tocmai pentru că nu sunt o persoană confortabilă şi nimeni niciodată nu a adus nicio dovadă”, a afirmat Munteanu, precizând că invită presa să verifice toate datele legate de activitatea sa, care se află pe internet. 

Marian Munteanu a mai declarat că ”trebuie să se termine odată cu aceste jocuri din pollitica românească”. ”O să găsiţi şi rădăcina acestor lucruri rele. Ei sunt undeva în spate, ascunşi, pun în faţă diverşi indivizi, dar ei urmăresc cu totul altceva”, a spus candidatul PNL la Primăria Capitalei. 

La finalul şedinţei în care a fost validată candidatura lui Marian Munteanu din partea PNL la Primăria Capitalei, Mircea Ionescu Quintus a declarat că s-a abţinut de la acest vot.

Seniorul liberal a spus însă că nu s-a abţinut pentru că ar fi avut o rezervă faţă de decizia luată, Marian Munteanu fiind ”o legendă”, ”cea mai bună soluţie” pe care o putea da partidul.

Marian Munteanu este al treilea candidat propus de PNL la Primăria Capitalei, după Cristian Buşoi şi Ludovic Orban.

Marian Munteanu (53 de ani) a participat activ la Revoluţia din 1989 şi a înfiinţat, pe 23 decembrie 1989, Liga Studenţilor, organism pe care l-a condus până în 1991, când şi-a terminat studiile. A fost lideril cel mai proeminent al manifestaţiilor anticomuniste din Piaţa Universităţii ce au început în primăvara anului 1990 până la reprimarea lor brutală în iunie 1990. 

Pe 13 iunie, Marian Munteanu a fost arestat, eliberat, iar pe 14 iunie a fost bătut cu bestialitate de un grup de mineri, unul dintre ei intenţionând chiar să-l decapiteze. 

Pe plan politic, Munteanu a intenţionat să candideze la alegerile prezidenţiale din 2000, cu sprijinul Alianţei Naţionale, partid rezultat din fuziunea dintre PUNR şi Partidul Naţional Român, o formaţiune înfiinţată de către fostul director al SRI, Virgi Măgureanu, însă s-a despărţit la scurtă vreme de această formaţiune.

În urmă cu trei luni, Florin Zamfirescu, Marian Munteanu şi Florin Colceag au înfiinţat Grupul Pentru România (GPR). ”Obiectivul fundamental al GPR este să elaboreze un proiect de ţară pentru România care să asigure restabilirea drepturilor de proprietate a românilor asupra ţării lor şi să apere valorile identitare ale civilizaţiei româneşti. Au fost prezenţi Cezar Avramuţă, Virgil Bălăceanu, Constantin Cojocaru, Florin Colceag, Dinu Criste, Avram Fiţiu, Ion Puşcaşu şi Florin Zamfirescu. Şi-au exprimat disponibilitatea de a participa şi Dinu Giurescu, Ilie Bădescu, Dan Puric'", declara atunci Florin Zamfirescu. Potrivit acestuia, scopul grupului este ”salvarea României”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.