Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că trimite la Curtea Constituţională întregul pachet al legilor justiţiei şi sesizează Comisia de la Veneţia, el adresând şi un apel CCR să nu se grăbească şi să conlucreze cu organismul european. Preşedintele a precizat că, după ce Curtea Constituţională se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la finalul dezbaterilor generale privind modificarea Codurilor penale, că preşedintele are dreptul constituţional de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe modificările aduse legilor justiţiei, că se aştepta la acest lucru, dar că modul în care se exprimă public depinde de fiecare preşedinte. Referitor la îngrijorarea lui Iohannis cu privire la aceste legi, ministrul Justiţiei a spus că afirmaţia “nu are nicio acoperire”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

CITEȘTE ȘI Toader: Pentru mine era previzibil că preşedintele va sesiza CCR, rămâne să şi motiveze. Afirmaţia privind rescrierea Constituţiei nu are nicio acoperire

Preşedintele a precizat că, după ce Curtea Constituţională se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament.

”Am decis să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea, fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie de presă referitoare exclusiv la legile justiţiei, susţinută la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis s-a declarat convins că ”judecătorii Curţii Constituţionale îşi respectă statutul de garanţi ai supremaţiei legii fundamentale şi de apărători ai democraţiei prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectarea în România a principiilor şi valorilor democraţiei europene”.

Anterior, în declaraţia de presă care a durat zece minute, Klaus Iohannis a vorbit despre parcursul celor trei legi ale justiţiei. El a amintit că în toamna lui 2016 a fost campania electorală pentru alegerile parlamentare, iar PSD a ”îmbrobodit poporul cu un program numai lapte şi miere”, a câştigat şi a ajuns la guvernare, dar "a urmat cu totul şi cu totul altceva".

"A început asaltul asupra justiţiei din partea PSD. Atunci, probabil vă amintiţi, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 13. Acea Ordonanţă am reuşit să o oprim împreună. Sute de mii de români bună credinţă au protestat atunci în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiţiei a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere. Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partenerilor externi", a declarat preşedintele Iohannis.

El a spus că nu putem să asistăm pasiv la o rescriere a Constituţiei. 

"Într-o democraţie autentică, separaţia puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituţii, dar, mai ales, echilibrul şi controlul reciproc dintre acestea. Legile justiţiei au rol esenţial în punerea în aplicare a acestor principii”, a mai afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a subliniat că întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament într-o săptămână şi apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni şi trei decizii al Curţii Constituţionale pentru a corecta unele prevederi.

”Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate şi pe larg dezbătute”, a adăugat preşedintele.

Klaus Iohannis a precizat că aceste trei legi nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern, şi nici standardelor europene în materie şi a amintit că unele dispoziţii ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost declarate neconstituţionale în două rânduri.

”Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraţilor contravin în continuare Constituţiei, iar statutul procurorului este mult fragilizat”, a subliniat preşedintele.

În privinţa Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care a venit la promulgare, şeful statului a constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme: ”Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecinţe importante asupra funcţionării instanţelor cu riscul de a bloca actul de justiţie. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. În paralel, sunt eliminate garanţii ale independenţei organizatorice a justiţiei, prin creşterea rolului Ministrului Justiţiei în detrimentul CSM”.

Klaus Iohannis a menţionat că nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ”nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei prin transferul masiv de atribuţii de la plenul CSM la secţii, probabil după dictonul divide et impera”.

”În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă”, a afirmat preşedintele Iohannis.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.