Dragoş Pîslaru: Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat oficial/ PSD a ales deliberat şi conştient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, şi indirect prin agenţii lor de influenţă din zona sindicală

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, prezintă o cronologie a evenimentelor care au dus la eşecul negocierilor pentru legea salarizării unitare. ”PSD a ales deliberat şi conştient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, şi indirect prin agenţii lor de influenţă din zona sindicală”, arată el. Pîslaru vorbeşte despre ceea ce ”pare doar o formă de şantaj”, referindu-se la discuţii cu sindicatele: ”Dar, când am discuţii cu aceste sindicate în care mi se spune, întâi, că nu îi interesează de unde scoatem banii — că le-a venit rândul şi acum toate resursele trebuie duse către ei — şi, apoi, că nu ar trebui să mă mai obosesc, pentru că au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR şi minorităţile şi au grila agreată, atunci intrăm într-o zonă în care nu mai suntem pe aceeaşi pagină”, susţine el.

"Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat oficial. În ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern şi Ministerul Muncii şi în ciuda medierii asigurate de Administraţia Prezidenţială, consensul nu a putut fi atins. Cine este principalul vinovat al acestui eşec? Răspunsul este unul singur: PSD. Vreme de 4 ani şi jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniştri succesivi. În toţi aceşti ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect şi nu a organizat nicio consultare cu sindicatele şi partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care ştiau că nu pot fi onorate şi apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere", a susţinut Dragoş Pîslaru, miercuri seară, într-o postare pe Facebook.

El a adăugat că a preluat mandatul de ministru interimar al Muncii în luna aprilie "şi, din păcate, spre deosebire de celelalte subiecte grele din PNRR, aici nu am reuşit să realizez o minune".

"Ce am pus pe masa partidelor: un proiect elaborat tehnic, nu politic, care porneşte de la constrângerile puternice ale contextului bugetar şi de la angajamentul României de a reveni la un minim de disciplină în finanţele publice, după dezmăţul populist din jurul alegerilor 2023-2024. Fără pretenţia unei perfecţiuni imposibil de atins în condiţiile date, proiectul rezolvă probleme reale de echitate, cauzate de promisiunile neîndeplinite ale Legii nr. 153/2017", a subliniat Pîslaru.

Potrivit acestuia, în 2016, sindicatele au fost "amăgite" să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 miliarde lei, pentru a nu trece proiectul la care lucrase în guvernul tehnocrat şi care nu putea depăşi 32 de miliarde de lei buget.

"Ce s-a întâmplat atunci? PSD a bătut palma cu sindicatul SANITAS şi cu sindicatele din educaţie, le-a promis ce era limpede că bugetul nu poate duce, a adoptat Legea 153/2017, şi, 10 ani mai târziu, constatăm că suntem fix în acelaşi punct, dacă nu chiar mai rău. Legea nu a fost implementată decât în proporţie de 60%, iar inechităţile au crescut considerabil, pentru că, între timp, au apărut multiple legi speciale şi amendamente punctuale, care au transformat caracterul unitar al sistemului într-o competiţie a influenţei politice şi a capacităţii fiecăruia de a-şi obţine sporuri mai mari. Ziua Cârtiţei, cu aceiaşi actori - mai puţin faptul că acum avem o miză mare pentru România, de 770 de milioane de euro, pentru că reforma este prinsă în PNRR. Doar-doar se face, de data asta, ca lumea. Însă UE îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă", a explicat el.

Pîslaru a mai afirmat că în 2021 PSD a preluat Ministerul Muncii şi, după evaluări şi calcule, "uită legea într-un sertar", anunţând că discuţia se reia după alegerile din 2024.

"Cu bugetul întins la limită după alegeri, PSD realizează că e un cartof fierbinte şi, după ce dărâmă Guvernul Bolojan, lasă la plecare un proiect scris, semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referinţă de 4.325 lei - clar peste posibilităţile bugetului. Înainte de asta, între 2023 şi 2025, PSD a promis măriri echivalente cu cca 9 miliarde lei pentru sectorul educaţiei şi a discutat cu sindicatele din sănătate despre o creştere de cca 5 miliarde de lei, pentru a asigura gărzi mai bine plătite şi a finanţa grile diferenţiate în funcţie de unităţile medicale şi specializări", a completat el.

Pîslaru a subliniat că preluarea Ministerului Muncii "nu a avut nicio miză politică, ci doar faptul că aveam de implementat un jalon important din PNRR şi experienţă tehnică anterioară pe salarizarea din sectorul public".

"Deşi am procedat corect, solicitând un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanţelor, date fiind aşteptările existente şi condiţionările tehnice legate de salarii şi sporuri, care o luaseră razna în vechiul cadru legal, era clar că legea nu putea ajunge la un echilibru la valoarea iniţială de buget, de 8 miliarde de lei. Nu am anticipat corect nici faptul că, a doua zi după ce liderii grupurilor parlamentare mi-au transmis o grilă pentru demnitari, am fost asasinat politic de către PSD, la televiziunile de casă ale partidului, pentru exact acest lucru. Am greşit din nou atunci, lăsând atacurile să curgă, ca să nu aduc atingere acordului politic - dar a fost o dovadă de naivitate să cred că exista o dorinţă reală de acord pe acest subiect. Mi-am văzut de treabă, strict tehnic, organizând consultări formale - lucru care nu se mai făcuse până atunci, pentru că niciun proiect nu fusese făcut public înainte de versiunea de 8 miliarde, pe care am construit-o plecând de la ce am găsit în minister", a susţinut el.

Dragoş Pîslaru a amintit că a fost criticat, proiectul fiind comparat cu cel al lui Florin Manole, şi a arătat: "Exact aşa cum s-a întâmplat cu 10 ani în urmă - sindicatele vor prefera mereu o ofertă mai atractivă, asta deşi le promiţi bani pe care, de fapt, nici nu îi ai".

"După toate rundele de consultări, realizând că nu se poate găsi un echilibru la 8 miliarde lei, am verificat direct cu Comisia Europeană care este bugetul maxim pe care ni-l putem permite, respectând angajamentele României, inclusiv pe cele din PNRR. Aşa am ajuns la bugetul de 12,1 miliarde, în care diferenţa faţă de cele 8 miliarde ar fi trebuit compensată prin măsuri permanente de reducere a cheltuielilor. Am propus o nouă versiune a proiectului, la valoarea de 12,1 miliarde, care, nefiind peste 15 miliarde, evident tot nu putea satisface pretenţiile sindicale - care, adunate, depăşeau 27 de miliarde de lei. Scopul era să producem un proiect robust, care să asigure echilibrul între ce ne permitem şi ce este necesar pentru a rezolva inechităţile. Nu a fost niciodată un proiect de creşteri salariale, deşi peste două treimi dintre cei peste 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public beneficiază de astfel de majorări, chiar dacă mici", a relatat el.

Ministrul a adăugat că, "văzând protestele vehemente ale SANITAS şi ale sindicatelor din educaţie, prezentate drept condiţionări pentru decizia PSD", au fost reluate, cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, consultările şi simulările, şi s-a ajuns la îmbunătăţirile majore ale propunerii din 17 iulie.

"Am creat şi am simulat scenarii care să se îndrepte mai mult către educaţie - am ajuns, împreună cu Ministerul Educaţiei, să simulăm inclusiv un scenariu de 7,6 miliarde lei doar pentru acest sector, care ar fi dus coeficienţii profesorilor preuniversitari la 2,8, destul de aproape de 2,9, cât cereau sindicatele. Aceasta era oferta de nerefuzat, la care am făcut referire în spaţiul public. Ca să ne încadrăm cât mai bine în traiectoria fiscal-bugetară, am explorat eşalonarea - începerea la 1 septembrie 2027 sau 2028 - şi orice combinaţie care ar fi mutat greul anului 2027 spre anii următori. Am testat, în paralel, şi un scenariu mai ambiţios pentru sănătate. Am petrecut, împreună cu echipa din minister şi cu cea a Băncii Mondiale, zeci de ore în astfel de simulări, tocmai pentru a răspunde cerinţelor sindicale şi vocilor din aceste sectoare, vizibil întărâtate de manipulările publice operate de PSD", a explicat Pîslaru.

El a afirmat că, după evaluarea Moody's din 7 august, în care România a scăpat la limită de retrogradarea la junk a ratingului de ţară, a existat, în mod evident, o schimbare de percepţie şi de abordare privind bugetul maxim pe care ţara şi-l poate permite în perioada următoare.

"S-a clarificat, din nou, că nu putem eşalona sectoarele mari, precum educaţia, şi că trebuie să ne încadrăm mai degrabă spre 10 miliarde lei decât spre 12 miliarde lei. Aşa am ajuns ca educaţia să continue să aibă cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, iar sănătatea să fie pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde lei - împreună, aproape jumătate din tot bugetul propus al legii. Este, într-un fel, firesc, având în vedere că sunt sectoare numeroase, cu peste 500.000 de angajaţi însumaţi. Toate aceste elemente au fost prezentate partidelor şi argumentate de Ministerul Finanţelor", a adăugat el.

Pîslaru a vorbit şi despre reacţia sindicatelor din educaţie şi a SANITAS din sănătate, "virulentă şi, pe alocuri, violentă".

"Dar, când am discuţii cu aceste sindicate în care mi se spune, întâi, că nu îi interesează de unde scoatem banii - că le-a venit rândul şi acum toate resursele trebuie duse către ei - şi, apoi, că nu ar trebui să mă mai obosesc, pentru că au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR şi minorităţile şi au grila agreată, atunci intrăm într-o zonă în care nu mai suntem pe aceeaşi pagină. Pare doar o formă de şantaj. Nepăsarea faţă de soarta altor categorii de angajaţi publici - care poate nu sunt suficient de numeroase încât să aibă sindicate la fel de puternice - nu este deloc în regulă. Nici ignorarea faptului că salariile din sectorul public sunt, în medie, peste cele din sectorul privat - sectorul care plăteşte taxele ce alimentează bugetul - nu este în regulă. În sectorul privat au existat tăieri de salarii şi concedieri, nu protecţia totală a venitului şi creşteri pentru majoritatea angajaţilor", a menţionat el.

Pîslaru a spus că şi alte sindicate au fost nemulţumite, dar "au avut decenţa să înţeleagă contextul şi faptul că este mai bine să punem pe masă ceva realist decât amăgiri populiste".

"Revenind însă la politizarea zonei sindicale, este incredibil cum unii nu au învăţat nimic din urmă cu 10 ani şi, în general, din istoria post-decembristă. La ce folosesc promisiunile deşarte, dacă nu există şi putinţa financiară de a le susţine? Un lider sindical sugera să creştem taxele - ironic, dacă ne gândim că PSD, aliatul lor, critică acum creşterea taxelor cu care iniţial a fost de acord, în Guvernul Bolojan. Dublul standard şi ipocrizia par să-şi fi găsit casă la ei. Vă spun drept: mai bine mergeţi pe mâna unor profesionişti care nu vă promit verzi şi uscate, decât pe mâna populiştilor care vă duc cu zăhărelul. (...) PSD a ales deliberat şi conştient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, şi indirect prin agenţii lor de influenţă din zona sindicală", a argumentat Pîslaru.

El a subliniat că salarizarea în sectorul public este o problemă de interes naţional, care trebuia tratată cu importanţa care i se cuvine.

"România nu pierde azi, din cauza PSD, doar şansa celor 770 milioane euro bani europeni nerambursabili din PNRR, ci şi şansa spre o reformă reală şi echitabilă în sectorul public, în beneficiul profesorilor, medicilor şi personalului sanitar, militarilor şi tuturor celor care servesc cu adevărat interesul public. Am convingerea că oamenii cinstiţi nu vor uita sabotajul făcut de PSD şi am convingerea că va veni, cât de curând, ziua când vor răspunde pentru atacul lor împotriva României", a transmis el.