Curtea Constituţională a respins, joi, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan, la legea care completează Ordonanţa privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Judecătorii CCR arată că legea este clară, precisă şi predictibilă. Decizia a fost luată în prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători şi cu Simina Tănăsescu - fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis - ca preşedinte. De asemenea, este prima sesizare făcută de şeful statului, de la începutul mandatului, pe un proiect de lege.
UPDATE - Curtea Constituţională anunţă într-un comunicat oficial că în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României şi a constatat că sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002] şi ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
”În esenţă, raportat la criticile formulate de autorul obiecţiei, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, precizează CCR.
Curtea Constituţională mai menţionează că, pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realităţi sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violenţa sistemică, asasinatele politice şi antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului şi democraţia.
”Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, subliniază CCR.
În comunicat se mai arată că decizia Curţii Constituţionale ia act şi se încadrează în ansamblul principiilor şi valorilor democratice europene, fiind în consonanţă cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudenţă.
”Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituţională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputaţi. Cu privire la această obiecţie, Curtea şi-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare şi publicare, pe fundamentul unui test de proporţionalitate între măsurile legislative propuse şi obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conştiinţă ori accesul la educaţie şi cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituţionale prevăzute în art.30 alin. (7). Decizia este definitivă şi general obligatorie”, menţionează CCR.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, în urmă cu o săptămână Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
Şeful statului arăta în sesizare că legea a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Legea a fost contestată şi de opoziţie, însă CCR a respins sesizarea. Aceasta este prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători şi cu Simina Tănăsescu - fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis - ca preşedinte.
Preşedintele Nicuşor Dan s-a exprimat şi în conferinţa de presă de luni în legătură cu legea privind simbolurile legionare.
”Dacă ne uităm la conţinutul acestei legi, aşa cum probabil aţi citit sesizarea pe care am făcut-o Curţii Constituţionale, o să vedeţi că sunt nişte chestiuni extrem de neclare acolo, şi vă dau un exemplu. În oraşul Făgăraş există o mică asociaţie care se ocupă de promovarea Rezistenţei din Munţii Făgăraş, face expoziţii, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenţei din Munţii Făgăraş sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mişcarea legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu are caracter legionar? - pentru că legea nu ne spune. Şi, dacă are caracter legionar, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? - pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş. Şi sunt multe astfel de neclarităţi care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuţie, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi eventual la abuzuri”, a explicat preşedintele, la câteva zile după depunerea sesizării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
