Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis pe legea care modifică legea privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. Astfel, cele două acte normative sunt neconstituţionale şi se reîntorc în Parlament pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR.
„În esenţă, Curtea a reţinut că, derogarea, printr-o lege cu caracter individual, de la procedura administrativă reglementată în Codul silvic, cu privire la aprobarea de către Guvern a solicitărilor individuale de scoatere definitivă din fondul forestier naţional, a terenurilor aferente zonei de sit şi zonei de protecţie a unor situri arheologice individual determinate, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, respectiv a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, echivalează cu legiferarea într-un domeniu care aparţine în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi la rolul Parlamentului. În egală măsură, pentru aceleaşi considerente, în cauză sunt încălcate şi dispoziţiile privind rolul Guvernului, prin excluderea competenţei autorităţii legiuitoare de aprobare a solicitărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, pentru suprafeţele mai mari de 10 ha”, prevede comunicatul de presă al CCR.
Sursa citată mai spune că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, în lipsa acordului unităţilor administrativ-teritoriale, în speţă a Consiliului Judeţean Hunedoara şi a Consiliului Judeţean Alba în ceea ce priveşte transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public judeţean, este încălcat şi principiul constituţional al autonomiei locale. De asemenea, prin scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor ce fac obiect de reglementare a legii criticate, fără plată şi fără compensare, în condiţiile derogării de la art. 41 din Codul silvic, se încalcă şi dispoziţiile din Constituţie referitoare la dreptul la un mediu sănătos şi, respectiv, la obligaţia statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic.
„Curtea a reţinut că se creează o confuzie în privinţa actului normativ aplicabil, în condiţiile în care textul de lege nou introdus – art. 2 alin. (2) din Legea nr. 23/2020 – instituie, în acelaşi timp, aplicabilitatea legii speciale în materie, respectiv Legea nr. 255/2010, în vederea derulării procedurilor de expropriere ale aceloraşi terenuri, precum şi aplicabilitatea Legii nr. 33/1994, fără a institui o derogare şi de la art. 6 şi 7 din Legea nr. 33/1994, iar terenurile în cauză sunt asimilate de legea în vigoare unor obiective de interes judeţean. Astfel, textul de lege criticat nu respectă exigenţele de claritate şi previzibilitate ale legii şi contravine principiului securităţii juridice, consacrat de Constituţie”, mai explică judecătorii Curţii.
În legătură cu textul nou introdus – art. 11 ind. 1 în Legea nr. 23/2020, Curtea a reţinut că preluarea, în temeiul legii, în domeniul public judeţean, a unui bun ce aparţine domeniului public al statului, nu este conformă cu dispoziţiile constituţionale privind statul de drept, rolul Parlamentului, rolul Guvernului, principiul autonomiei locale şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale şi contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, având în vedere că transferul bunurilor ce fac obiect de reglementare al legii criticate se face prin lege organică, iar nu prin act individual – hotărâre a Guvernului, mai precizează CCR.
Referitor la sesizarea lui Klaus Iohannis privind modificarea anexei nr. 2.11. la Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, „Curtea a reţinut că legea supusă controlului de constituţionalitate, prin modul deficitar de redactare, nu corespunde exigenţelor de calitate a legii, ce se desprind din principiul legalităţii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii normei juridice, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii, în ansamblul său”.
Pe 31 octombrie, preşedintele Iohannis a sesizat CCR în legătură cu legea pentru modificarea şi completarea legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora.
De asemenea, pe 1 noiembrie, şeful statului a sesizat judectorii Curţii referitor la legea pentru modificarea anexei nr. 2.11. la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
