Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de şeful statului Klaus Iohannis pe legea privind modificarea şi completarea Legii 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Astfel, este constituţional actul normativ care vizează stabilirea duratei de 5 ani pentru mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţie, mandat care poate fi reînnoit o singură dată, introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor Consiliului Legislativ, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia cadru aplicabilă.
În esenţă, Curtea a reţinut că nu a avut loc o încălcare a ordinii de sesizare a celor două Camere şi nici a principiului bicameralismului, astfel că în procedura de adoptare a legii au fost respectate prevederile art.61 alin.(2) din Constituţie, cu referire la art.75 alin.(1) şi (3)-(5), prin raportare la art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie, arată CCR, în comunicatul de presă
Totodată, „Curtea a constatat că dispoziţiile art.I pct.1[cu referire la art.2 alin.(1) lit.e)], art.I pct.6 [cu referire la art.13 alin.(1)], art.I pct.11 [cu referire la art.181-184], art.I pct.16 [cu referire la art.23 alin.(3)], art.I pct.18 [cu referire la art.25] şi art.I pct.19 [cu referire la art.27 alin.(3)] din Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ nu contravin prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art.16 alin.(1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art.79 privind Consiliul Legislativ şi ale art.137 alin.(1) privind reglementarea prin lege a formării, administrării, întrebuinţării şi controlului resurselor financiare ale statului”, mai indică sursa citată.
Pe 28 noiembrie, şeful statului a sesizat această lege la CCR.
Astfel, Administraţia Prezidenţială a precizat că„ în data de 13 noiembrie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ (PL-x nr. 36/2023) care are ca obiect de reglementare stabilirea duratei de 5 ani pentru mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţie, mandat care poate fi reînnoit o singură dată, introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului Legislativ, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia cadru aplicabilă”.
„Prin procedura de adoptare şi prin conţinutul normativ, considerăm că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) din Constituţie, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) şi (5), prin raportare la art. 73 alin (3) lit. j), art. 79, precum şi dispoziţiilor art. 137 alin. (1) din Constituţie”, a argmentat şeful statului, în sesizare.
Conform sesizării calificarea iniţială a legii ce urmează să fie adoptată ca lege organică sau ordinară are influenţă asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative (Decizia nr. 89/2017, Decizia nr. 537/2018, par. 45, Decizia nr. 772/2020, par. 55). De asemenea, în funcţie de materia reglementată, în aplicarea principiului bicameralismului funcţional, competenţa Camerelor este diferită, potrivit regulilor stabilite de art. 75 alin. (1) din Constituţie.
În plus, „prin intervenţiile aduse la art. I pct. 5 cu referire la art. 11 din Legea nr. 73/1993, pct. 10 cu referire la art. 18, pct. 12 cu referire la art. 19 şi pct. 13 cu referire la art. 20 din Legea nr. 73/1993 reiese faptul că intenţia legiuitorului a fost cea a eliminării funcţiei de consilier din categoria funcţiilor specifice Consiliului Legislativ. Cu toate acestea, art. 183 alin. (4) enumeră această funcţie alături de funcţia de şef birou în privinţa condiţiilor de vechime, aspect ce vine în contradicţie cu intervenţiile anterior menţionate. O astfel de contradicţie determină o lipsă de previzibilitate şi claritate a legii şi contravine standardelor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.
„Caracterul incoerent al dispoziţiilor legii criticate şi trimiterea la aplicarea „în mod corespunzător” a Legii nr. 7/2006 creează confuzie şi dat fiind că Legea nr. 73/1993 cuprinde dispoziţii referitoare la funcţii de demnitate publică, funcţionari publici, personal contractual, nefiind stabilite dispoziţiile care se aplică fiecărei categorii în parte. În absenţa acestor clarificări, soluţia legislativă nu este corelată nici cu normele de la art. I pct. 10 şi 12, în care se regăsesc referiri atât la demnitari, cât şi la funcţionari publici şi personal contractual şi nici cu prevederile Legii nr. 7/2006 care are în vedere funcţionarii publici parlamentari şi, prin extensie parţială sau asimilare, personalul contractual, fără a se referi, însă, la funcţiile de demnitate publică”, se mai precizează în comunicat.
„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ este neconstituţională”, mai spune şeful statului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
