Cazul juridic al lui Ionel Arsene, 51 de ani, a ajuns în instanţă. Membru al Partidului Social Democrat, fost deputat în Parlamentul României şi preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Arsene este acuzat de trafic de influenţă în legătură cu două fapte comise în 2013 şi 2015. Potrivit DNA, el ar fi cerut mită de peste 3 milioane de lei de la un om de afaceri, scrie Corriere della Calabria. Acum, avocaţii susţin că Arsene nu poate fi extrădat deoarece „prezintă o stare clinică ce îndeplineşte cele cinci criterii de diagnostic pentru Tulburare Depresivă Majoră de natură severă cu caracteristici melancolice”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Avocaţii Alfredo Gaito şi Mario Antinucci susţin că Arsene, fiind rezident în Italia de mai bine de cinci ani, nu poate fi extrădat. 

Potrivit acestora, citaţi de Corriere della Calabria, Arsene suferă de patologii grave, inclusiv de natură neuropsihiatrică, iar acest lucru a fost constatat şi documentat de consultanţii apărării, dr. Nicolò Falchi Delitala - neuropsihiatru la Spitalul Sfântul Ioan din Roma, dr. Roberta Russo - psiholog criminalist din Roma specializat în observarea ştiinţifică şi tratamentul în circuitele penitenciare, dr. Gian Francesco Mureddu - cardiolog specialist la Spitalul Sfântul Ioan din Roma. „Cu toate acestea”, subliniază avocaţii, efectuarea unei expertize „este ignorată de Curtea de Apel din Bari, deşi erau îndeplinite cerinţele legale”.

Potrivit publicaţiei italiene, Curtea de Apel din Bari a dedus sumar depunerea rapoartelor psihiatrice de către dr. Nicolò Falchi Delitala la pagina 3, par. 1.9 din sentinţă: „... În timpul procesului amânat, în interesul inculpatului, a depus rapoarte psihiatrice, cu documentaţia sanitară anexată, emise de o structură publică (A.S.L. R.M. 2), din care a rezultat că, din cauza procesului la care a fost supus în România şi pe care l-a considerat nedrept, Ionel Arsene prezintă o stare clinică ce îndeplineşte cele cinci criterii de diagnostic pentru Tulburare Depresivă Majoră de natură severă cu caracteristici melancolice conform DSM5 - TR 2022 şi prezintă un risc ridicat de suicid în cazul în care cererea de predare va fi admisă (raportul din 4.03.2011). 09.2023: ... Riscul de sinucidere este foarte ridicat şi ar creşte exponenţial în cazul extrădării... )”.

În continuare, hotărârea spune: „... Starea de sănătate a lui Ionel Arsene, aşa cum este documentată, va fi protejată de sistemul de sănătate al statului membru emitent, acesta din urmă dând asigurări în acest sens prin informaţiile menţionate mai sus, din care rezultă că unităţile penitenciare implicate garantează îngrijirea, inclusiv psihiatrică, a deţinuţilor...”.

Curtea de Apel din Bari - conform avocaţilor lui Arsene - nu a făcut decât să afirme existenţa asistenţei medicale în închisorile din România, dar a ignorat complet ceea ce consultanţii au indicat cu bună ştiinţă cu privire la riscul de sinucidere în caz de predare. Mai mult, documentaţia produsă de apărare cu privire la situaţia penitenciarelor româneşti şi la gestionarea asistenţei medicale, complet ignorată de către Curtea teritorială, indică serioase îndoieli asupra tratamentului în penitenciar pentru cei predaţi, arătând cum România nu este deloc un model de bune practici în penitenciare, deci, încălcarea articolelor 2 şi 3 C.E.D.U., privind dreptul la viaţă şi interzicerea torturii.

Potrivit jurnaliştilor de la Corriere della Calabria, „odată ce au fost stabilite toate premisele care legitimează predarea, precum şi absenţa oricărui motiv de refuz în temeiul articolelor 18 şi 18-bis din Legea nr. 69 pe 2005, Curtea de Apel ar fi trebuit să evalueze eventuala existenţă a unei situaţii de boală gravă a persoanei solicitate, precum şi a unor "motive serioase şi dovedite de a crede că [predarea] ar expune persoana în cauză la un risc real de reducere semnificativă a speranţei sale de viaţă sau de deteriorare rapidă, semnificativă şi ireparabilă a stării sale de sănătate" (Curtea de Justiţie, hotărârea E. D.L. 2022)”.

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a fost condamnat în 10 martie la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, în dosarul în care era judecat pentru trafic de influenţă. În 27 martie, a fost dat în urmărire, iar în 13 octombrie, Ministrul Justiţiei a anunţat că la Curtea de Apel din Bari a fost decisă predarea sa autorităţilor din România, hotărârea nefiind definitivă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.