Fostul ministru Bogdan Aurescu a depus marţi jurământul ca judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, cea mai importantă instanţă a ONU, preluându-şi astfel mandatul câştigat în noiembrie 2023, prin votul covârşitor al Adunării Generale şi Consiliului de Securitate ONU, împotriva unui candidat rus. Bogdan Aurescu este primul român care îndeplineşte această funcţie de la crearea CIJ, în 1945.
”O mare onoare să depun astăzi jurământul în Marea Sală a Palatului de Justiţie a Păcii de la Haga, în calitate de Judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie. Mândru să fiu primul judecătorromân al Curţii Mondiale de la crearea acesteia în 1945”, a transmis Bogdan Aurescu într-o postare pe X.
Pentru prima oară de la înfiinţarea Curţii, Rusia nu mai are un judecător la CIJ. Practic, o victorie foarte importantă pentru ţara noastră şi pentru comunitatea internaţională democratică care susţine supremaţia dreptului în relaţiile internaţionale.
Bogdan Aurescu este primul român care îndeplineşte această funcţie de la crearea CIJ, în 1945.
În sistemul ONU, poziţia de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie este echivalentă cu cea a secretarului general adjunct ONU. CIJ stabileşte şi decide harta politică şi teritorială a lumii soluţionând conflicte complicate între state, aşa cum s-a întâmplat şi în februarie 2009, în urma cu exact 15 ani, când tot Aurescu, pe atunci Agentul (reprezentantul) României în faţa CIJ a câştigat 9.700 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă pentru România - unica extindere de drepturi suverane si jurisdicţie suverană ale Românei după Marea Unire din 1918.
În noiembrie 2023, Bogdan Aurescu a scos Rusia din cel mai important tribunal al ONU. Mai exact, scorul a fost de 117 voturi în Adunarea Generală a ONU, faţă de doar 77 de voturi obţinute de Rusia, iar în Consiliul de Securitate, Aurescu a obtinut 9 voturi faţă de doar 6 ale Rusiei. A fost pentru prima oară din 1945, de când a fost creată Curtea Internaţională de Justiţie, când Rusia nu are judecător acolo, deşi, ca membru permanent al Consiliului de Securitate, se considera îndreptăţită să fie reprezentată în CIJ.
De la început, Aurescu a fost susţinut de o coaliţie de state diverse, nu a fost doar un candidat regional, chiar dacă a candidat pentru postul de judecător la CIJ din partea Europei de Est (aşa este numit la ONU grupul geografic din care face parte România). Statele care l-au co-nominalizat au fost Olanda, Italia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia şi Noua Zeelandă.
Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câştigarea a 79,34% din suprafaţa în dispută, adică a 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după 1918.
Bogdan Aurescu a fost până în prezent şi membru al Comisiei de la Veneţia (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internaţional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027). Ca membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alţi patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul international”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU.
Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, unde predă Drept Internaţional Public, Organizaţii şi Relaţii Internaţionale, Jurisdicţii Internaţionale (a predat, de-a lungul carierei academice, şi Drept Diplomatic şi Consular, Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor şi alte discipline).
La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse. Cererea de intervenţie a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
