PNL a contestat la CCR, în iunie 2015, faptul că Senatul reia votul în cazul cererii de arestare preventivă a lui Dan Şova, spunând că se încalcă Legea fundamentală, însă judecătorii au decis că problema ţine de Regulamentul Senatului, nu de Constituţie, iar Curtea "nu este o instanţă de control al opţiunilor parlamentare cu evidentă natură regulamentară".
Cazul Dan Şova a provocat mai multe dezbateri pe tema Regulamentului şi Constituţiei, inclusiv privind reluarea unui vot în Parlament. Primul vot dat de Senat pentru încuviinţarea arestării preventive a avut loc în martie 2015, iar Senatul a considerat că cererea a fost respinsă, pentru că a obţinut 79 de voturi "pentru" şi 67 "împotrivă", în condiţiile în care pentru aprobare era nevoie de o majoritate de 85 de voturi "pentru", potrivit Regulamentului de la acea vreme.
Liberalii au contestat hotărârea, pe motiv că în Constituţie se cere majoritate simplă - deci Dan Şova putea fi arestat potrivit Constituţiei - iar Regulamentul nu este în acord cu Legea fundamentală. Judecătorii Curţii au decis atunci că Regulamentul Senatului este într-adevăr contrar Constituţiei, care spune că este nevoie de o majoritate simplă pentru aprobarea unei cereri DNA.
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate
CCR nu a hotărât însă reluarea votului, ci a explicat doar că hotărârea prin care Dan Şova a scăpat este neconstituţională. Liberalii au cerut atunci ca Senatul să ia act de faptul că primul vot a fost valid, iar Dan Şova poate fi arestat, pentru că s-a întrunit majoritatea simplă necesară. PSD a insistat însă pentru un al doilea vot, având în vedere că primul nu a respectat legea.
Dan Şova a scăpat şi a doua oară de arestarea preventivă, iar liberalii au depus încă o sesizare la CCR, de data aceasta asupra reluării votului în Senat.
"Se apreciază că Senatul, în mod abuziv, a recurs la soluţia supunerii aceleiaşi cereri a ministrului Justiţiei la un nou vot şi că, atât timp cât votul dat în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015 asupra cererii în discuţie nu a fost contestat conform art.138 din Regulamentul Senatului", spuneau liberalii în acea sesizare. Articolul 138 (devenit ulterior 139) arată că "votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului". Acest lucru nu s-a întâmplat, spun liberalii, astfel încât nu poate fi reluat votul în cazul Şova.
CCR a respins însă cererea PNL şi a decis că reluarea votului în acest caz nu încalcă Legea fundamentală, ci este o problemă care ţine de regulamentele şi legile în vigoare. Judecătorii au spus că, atât timp cât autorii sesizării nu fac o contestaţie care să arate o contradicţie directă şi de fond între o hotărâre a Senatului şi o normă a Constituţiei care ar fi încălcată, cererea nu poate fi aprobată.
În Constituţie nu sunt prevăzute metode de vot, ci doar de cvorum pentru aprobarea hotărârilor.
"În contextul menţionat, invocarea (Constituţiei - n.r.) în susţinerea criticii de neconstituţionalitate nu poate fi calificată decât ca fiind una pur formală, din moment ce autorii sesizării nu indică vreun motiv care să argumenteze încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi la majoritatea de vot necesară adoptării unei hotărâri parlamentare în ipoteza reluării votului", arăta CCR în iunie 2015.
Judecătorii mai spun că sesizarea PNL de la acea vreme "doar critică, prin prisma unor aspecte procedurale, modul de ducere la îndeplinire" a unei solicitări DNA.
"Întrucât Curtea nu este o instanţă de control al acestor opţiuni parlamentare cu evidentă natură regulamentară — aşadar, care nu ridică probleme de constituţionalitate, urmează să respingă sesizarea de neconstituţionalitate formulată ca inadmisibilă", au decis judecătorii.
Astfel, judecătorii CCR nu spun nici că o reluare a votului este constituţională, nici că este neconstituţională, ci doar că aceasta este o problemă care ţine de Regulamente şi de lege, fiind o problemă "procedurală" pe care doar Parlamentul o poate decide.
CCR a mai stabilit şi în trecut că nu poate fi arbitru în respectarea Regulamentului, cum s-a întâmplat la votul privind Legea pensiilor, care s-a făcut fără ca în sală să existe cvorumul necesar, deşi hotărârea finală cuprindea, formal, numărul suficient pe hârtie.
Concret, Regulamentul Senatului nu prevede altă posibilitate de reluare a votului decât în cazul contestării sale imediat după afişarea rezultatului, ceea ce nu s-a întâmplat nici în cazul Şova, nici în cazul Gabriel Oprea.
Partidul Naţional Liberal, care contesta în 2015 reluarea unui vot, a anunţat joi că va solicita luni reluarea votului în Senat în cazul începerii urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că social-democraţii nu se vor opune în cazul unei solicitări oficiale de reluare a votului în cazul lui Gabriel Oprea.
Biroul Permanent al Senatului va discuta în şedinţa de luni solicitarea PNL, urmând ca senatorii să solicite Comisiei juridice un punct de vedere cu privire la posibilitatea regulamentară a demersului.
Între timp, senatorul Gabriel Oprea a anunţat, pe Facebook, că a depus la Senat cererea către Călin Popescu Tăriceanu pentru reluarea votului, afirmând că nu este intenţia sa de a "fugi de Justiţie", dar consideră că dosarul este o "răfuială" politică.
Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru, a declarat joi, pentru News.ro, că votul asupra cererii procurorilor DNA în cazul lui Gabriel Oprea nu poate fi reluat pentru că nici Constituţia, nici Legea privind responsabilitatea ministerială ori Regulamentul Senatului nu prevăd acest lucru, singura ”opţiune firească” fiind demisia lui Oprea.
Senatorii au respins, luni, prin vot secret cu bile, cererea Procurorului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale, pentru ucidere din culpă, a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, cu 73 de voturi ”împotriva” cererii Parchetului General, 45 ”pentru” şi şase abţineri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
