Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, marţi, că pierderea cea mai mare a României este cea de populaţie şi că românii care migrează definitiv se plâng că nu-şi pot exercita drepturile în ţară din cauza corupţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Cei care migrează în străinătate, uneori definitiv - şi asta este cea mai mare pierdere a României, o pierdere de populaţie - motivează gestul lor prin faptul că statul, din cauza corupţiei, nu le creează condiţiile pentru exercitarea drepturilor. În fapt, corupţia are efecte de tip reţea.  Se multiplică pe măsură ce se desfăşoară, creează un adevărat cerc vicios, în sensul că mai multă corupţie antrenează, de regulă, acest cerc al corupţiei”, a declarat, marţi, vicepremierul Vasile Dîncu, la semnarea protocolului între Ministerul Dezvoltării şi cel al Justiţiei privind implementarea, la nivel local, a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016-2020.

Dîncu a mai arătat că serviciile proaste oferite de stat sunt o consecinţă directă a faptelor de corupţie.

"Până la urmă şi din veniturile noastre, ale tuturor, se reţin bani pentru a finanţa serviciile publice. În condiţiile corupţiei, suntem obligaţi să plătim de două sau de trei ori acelaşi serviciu pe care l-am plătit o dată. La nivel superior, corupţia determină o alocare a resurselor care se face după interese private în defavoarea mediului nostru social, în defavoarea societăţii. De aici este principala consecinţă a serviciilor proaste pe care statul nostru le furnizează cetăţenilor”, a spus Dîncu.

Ministrul Dezvoltării a mai susţinut că studiile pe care le-a făcut arată că oamenii sunt nemulţumiţi de o parte din serviciile pe care le oferă statul şi din această cauză scade încrederea în stat, scade încrederea în România.

"Interesul pentru buna guvernare nu se află numai la Guvern. Interesul se află şi în administraţia locală şi la administraţia centrală şi chiar şi la cetăţeni. Când încrederea în autorităţi scade, administraţia este prima care pierde. Oamenii nu se conformează voluntar, nu plătesc taxe, nu respectă regulamente. Corupţia este un fenomen care, la un moment dat, devine un fenomen cu influenţă structurală în administraţie, care afectează întreagă societate”, a mai spus Dîncu.

Demnitarul a mai arătat că s-a întâlnit cu organizaţiile administraţiei locale şi că a învăţat câteva lecţii.

"Corupţia nu vine singură, ea se conexează cu incompetenţa, cu lipsa de responsabilitate. S-a spus foarte des în ultima vreme «corupţia poate să ucidă», dar acest lucru îl face şi incompetenţa de multe ori, şi egoismul profesional atunci când nu ştim să deschidem profesiile, când nu ştim să lucrăm cu alţii în echipa. Şi lipsa de profesionalism şi descurajarea, sau lipsa de responsabilitate. Există mereu un cerc vicios în care corupţia este un fel de magnet”, a mai arătat vicepremierul.

El a mai spus că, în perioada următoare, va continua să aducă tot mai multe primării în Platforma de cooperare a administraţiei publice locale, parte a mecanismului de coordonare şi monitorizare a SNA 2016-2020.

"Vom ajunge să integrăm chiar toate unităţiile teritorial administrative (UAT) din România. Cred că, până în 2021, acest lucru se poate face, acum avem peste 1.600 de entităţi în program, deci peste 50 la sută din totalul de 3.228 de UAT-uri câte există în acest moment. Cea mai bună modalitate de control a noastră, a celor care lucrăm în administraţie, este să-şi spună părerea fiecare dintre cei cărora le prestăm servicii. (...) Anticorupţia nu poate scăpa ţara nici de mizerie, nici de subdezvoltare. Dar fără anticorupţie, fără transparenţă şi control public al cheltuirii bugetelor, chiar că nu vom reuşi să facem asta niciodată. Această strategie anticorupţie este o condiţie esenţială pentru a moderniza statul şi pentru a moderniza România. Transparenţa şi anticorupţia costă puţin sau aproape deloc. Mult mai mult costă lipsa de transparenţă şi corupţia”, a arătat, în concluzie, Vasile Dîncu.

La semnarea protocolului a participat şi ministrul Justiţiei Raluca Prună, care a arătat că speră ca, în 2021 "să tragem linie şi să spunem că am dezvoltat la nivel local o cultură a transparenţei pentru o guvernare deschisă. Discuţia despre combaterea corupţiei nu este uşoară, dar am încercat să mutăm accentul de la o acţiunea represivă la o opţiune de prevenire. De multe ori se întâmplă ca persoane să fie aduse în faţa forţei represive a statului pur şi simplu dintr-o necunoaştere a ceea ce înseamnă standardele de integritate, nu dintr-o intenţie de a le încălca”, a arătat Raluca Prună.

Ea a mai cerut revizuirea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului, aceasta fiind una dintre priorităţile noii strategii anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP)  au semnat, marţi, acordul de colaborare dintre cele două ministere cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016-2020.

Semnarea a avut loc în contextul organizării, la sediul MDRAP, a primei reuniuni a Platformei de cooperare a administraţiei publice locale, parte a mecanismului de coordonare şi monitorizare a SNA 2016-2020.

În cadrul reuniunii a fost prezentat şi unul dintre instrumentele de monitorizare a SNA  - Harta bunelor practici, dar şi demersurile necesare pentru operaţionalizarea SNA 2016-2020 la nivelul administraţiei publice locale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.