Judecătorii CCR au avut pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind legile educaţiei naţionale. În urma analizei, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările Opoziţiei, cu unanimitate de voturi, astfel că legile educaţiei naţionale vor merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.
UPDATE 2 - CCR anunţă într-un comunicat oficial că a respins cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile din Legea învăţământului superior, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, Curtea a constatat, în ceea ce priveşte criticile privind pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigenţelor procedurii parlamentare referitoare la instituţia întoarcerii legii, prevăzută de art.75 alin.(1), (4) şi (5), prin raportare la art.73 alin.(3) lit.n) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut că sunt întrunite şi criteriile de calitate a legii, dispoziţiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, fiind, în consecinţă, respectate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”, arată Curtea Constituţională.
Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual faţă de prevederile legale menţionate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalităţii în drepturi şi nici nu este afectat dreptul la învăţătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenţilor, a celor care permit instituţiilor de învăţământ superior să înfiinţeze diverse tipuri de entităţi care să contribuie la creşterea performanţelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiţii şi/sau pentru acordarea de burse pentru studenţi.
De asemenea, CCR a reaspins tot cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile din Legea învăţământului preuniversitar, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, Curtea a observat că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au formulat critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă în privinţa Legii învăţământului preuniversitar. Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă, s-a constatat că soluţiile legislative introduse în corpul legii de Senat, în calitate de Cameră decizională, erau în legătură directă cu obiectul de reglementare a legii, astfel că şi în privinţa acestora Senatul şi-a menţinut calitatea de Cameră decizională. În consecinţă, nu se impunea întoarcerea legii la Camera Deputaţilor pentru ca aceasta să decidă definitiv cu privire la textul legii. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, s-a constatat că acestea au privit, de principiu, prevederile legale referitoare la desfăşurarea procesului de învăţământ, răspunderea şi sancţiunile aplicabile elevilor, gratuităţile acordate acestora, accesul la înregistrările realizate prin sistemul de supraveghere audio-video ale unităţilor de învăţământ, precum şi preluarea, finanţarea, conducerea şi dreptul de proprietate al unităţilor de învăţământ. Curtea a analizat constituţionalitatea acestor soluţii legislative prin prisma prevederilor constituţionale referitoare la exigenţele de calitate a legii, principiul egalităţii, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi regimul juridic al proprietăţii publice şi private şi, având în vedere conţinutul normativ al legii, a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate astfel formulate. Totodată, a mai subliniat în cuprinsul deciziei că aspectele de oportunitate legislativă, deopotrivă criticate, nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului”, mai arată CCR în comunicat.
UPDATE - CCR a respins ca neîntemeiate sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei pe legile educaţiei naţionale, a anunţat instituţia.
ŞTIREA INIŢIALĂ: USR şi Forţa Dreptei au contestat pe 24 mai, la CCR, noile legi ale Educaţiei, după ce afirmă că au găsit mai multe prevederi neconstituţionale, cele mai grave fiind limitarea dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiul egalităţii în drepturi. „În ceea ce priveşte legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată ale elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, anunţă USR, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, în ceea ce priveşte legea învăţământului superior, contestaţia se referă la reducerea tarifelor pentru transportul local doar pentru studenţii mai tineri de 30 de ani, încălcarea dreptului la învăţătură, precum şi la alte potenţiale încălcări ale Constituţiei (art. 136 privind înfiinţarea de societăţi comerciale şi art. 148 în cazul prevalenţei dreptului Uniunii Europene faţă de cel naţional). „În cazul ambelor legi, USR şi Forţa Dreptei au invocat încălcări privind principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor deoarece conţin inadvertenţe legislative”, anunţă USR.
La rândul lor, reprezentanţii Forţa Dreptei anunţă că demersul are în vedere atât motive care ţin de modalitatea în care au fost adoptate cele două proiecte de legi, prin nerespectarea rigorilor legislative care ţin de competenţele decizionale ale celor două camere ale Parlamentului şi de tehnica legislativă, cât şi considerente de fond referitoare la încălcarea drepturilor şi garanţiilor constituţionale în domeniul educaţiei, al egalităţii în drepturi şi al nediscriminării. „Între aspectele sesizate sunt cele referitoare la admiterea la liceu, în cazul căreia a fost observată o vădită discriminare şi încălcare a principiului fundamental al egalităţii în drepturi în ceea ce îi priveşte pe elevi, dar şi riscul de a fi utilizate criterii subiective şi arbitrare în desfăşurarea procesului de admitere.
Totodată, instituirea regulii unui singur schimb în desfăşurarea cursurilor nu reprezintă o reglementare efectivă câtă vreme excepţiile introduse relativizează şi deturnează conţinutul normativ atât în cazul învăţământului primar, cât şi în cazul învăţământului gimnazial, permiţând organizarea studiilor inclusiv în mai multe schimburi. În concret, acest lucru va conduce la o calitate diferită a actului de educaţie de la o unitate de învăţământ la alta, fapt care încalcă dreptul constituţional la învăţătură şi la tratament egal din partea instituţiilor publice”, a transmis Forţa Dreptei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
