Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor vor afla în 13 iulie dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă joi cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Joia trecută, magistraţii TB au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.
UPDATE - Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 13 iulie pronunţarea în dosarul privind măsurile preventive în cazul lui Viorel Paşca şi al apropiaţilor săi.
"Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău", a afirmat Viorel Paşca, aflat la Curtea de Apel Bucureşti.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Curtea de Apel Bucureşti judecă, joi, de la ora 12.30, apelul declarat de către DIICOT la decizia de săptămâna trecută a Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe Viorel Paşca şi pe apropiaţii săi sub control judiciar, respingând solicitarea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor şase suspecţi în cazul azilelor ilegale din Bihor.
Instanţa care a decis plasarea sub control judiciar a acestora afirmă că, deşi Ministerul Public formulează acuzaţia de trafic de persoane în formă continuată, invocând 210 acte materiale, "actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea".
De asemenea, instanţa mai consemnează că "activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale".
Instanţa mai arată şi că pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor l-ar reprezenta pentru ordinea publică este noţiune total distinctă de pericol social concret al infracţiunii.
Judecătorul remarcă faptul că activitatea descrisă de acuzare a încetat în urma intervenţiei organelor judiciare, toate locaţiile fiind verificate, beneficiarii fiind identificaţi şi relocaţi, iar principalele mijloace de probă fiind administrate prin efectuarea percheziţiilor domiciliare, ridicarea documentelor, suporturilor informatice, cardurilor bancare şi înscrisurilor relevante pentru cauză.
De asemenea, din datele cauzei nu rezultă că vreunul dintre inculpaţi ar fi încercat să influenţeze martori, să altereze ori să distrugă mijloace de probă sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate în cauză.
Nu au fost identificate nici elemente care să conducă la concluzia existenţei unui risc concret de sustragere de la urmărirea penală, inculpaţii fiind identificaţi, având domicilii cunoscute şi prezentându-se în faţa organelor judiciare, mai arată judecătorul.
Alături de Viorel-Teodor Paşca, joia trecută au mai fost reţinuţi soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.
Decizia din 2 iulie a magistraţilor Tribunalului Bucureşti a fost atacată de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.
Dosarul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile - vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost - au fost transformate în simple "surse de venit" sub paravanul unei activităţi caritabile.
Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei "Dumbrava DPG" (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.
Medikatv.ro
