Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) o serie de informaţii publice referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea Serviciului de combatere a infracţiunilor din justiţie din cadrul acestei unităţi de parchet. Potrivit magistraţilor, serviciul a fost înfiinţat în 2014, ”în secret”, şi a fost desfiinţat la apariţia Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). UNJR şi AMR susţin menţinerea Secţiei speciale, apreciind că există ”probleme incontestabile privind anchetarea în trecut a judecătorilor şi procurorilor”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În contextul dezbaterii publice despre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), UNJR si AMR au solicitat DNA o serie de informaţii publice referitoare la înfiinţarea şi functionarea Serviciului de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul acestei unităţi de parchet, prin două cereri în baza Legii 544/2001 pe care le-au transmis în data de 26 iunie 2019.Serviciul de combatere a infracţiunilor din justiţie a fost creat în secret la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 şi a fost desfiinţat după înfiinţarea prin lege a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).  Cele două cereri transmise DNA au fost făcute în contextul în care Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistraţi, jurnalişti şi ONG-uri, fără că acestea să aibă la bază o analiză fundamentată pe date şi informaţii concrete”, au transmis, miercuri, UNJR şi AMR.

Cele două organizaţii subliniază că SIIJ a fost înfiinţată ”ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea în trecut a judecătorilor şi procurorilor, dosarele vizându-i pe magistraţi devenind veritabile mijloace de presiune îndreptate împotriva lor”.

”Includerea în lege a unor garanţii suplimentare, ce se regăsesc în modul în care SIIJ este reglementată – criterii de selecţie foarte ridicate, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor competenţă revocării procurorilor aparţine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligaţia prezentării anuale a unui raport către Plenul CSM etc. –, reprezintă argumente serioase pentru menţinerea secţiei. Acestor argumente trebuie să li se răspundă cu contra-argumente, deopotrivă de puternice, bazate pe fapte şi date concrete, nu pe slogane. Din acest motiv, AMR şi UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informaţii de interes public, pentru a afla cum a funcţionat serviciul similar existent în cadrul DNA, cum a fost înfiinţat şi de ce, precum şi cine erau procurorii care funcţionau în cadrul acestuia”, au mai transmis organizaţiile magistraţilor.

În prima cerere adresată DNA, UNJR şi AMR au cerut să li se comunice: “1. Toate actele în baza cărora s-a înfiinţat şi a funcţionat Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu expunerea de motive care a stat la baza înfiinţării acestui serviciu” şi ”2. Toate ordinele emise de procurorul şef DNA, procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi procurorul şef al Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie care au reglementat, modificat, operaţionalizat sau vizat activitatea acestui serviciu.”

În cea de-a două cerere, UNJR şi AMR au solicitat: “1. Numele tuturor procurorilor care au funcţionat în cadrul fostului Serviciu de combatere a corupţiei în justiţie, perioada în care au activat în cadrul acesteia, precum şi vechimea, cât şi gradul profesional al fiecăruia în momentul începerii activităţii în cadrul serviciului” şi ”2. Numele procurorilor şefi ai acestui serviciu, perioada în care au fost în funcţie şi modalitatea prin care au fost numiţi în funcţie, distinct pentru fiecare dintre ei, cu indicarea documentului de numire.”

“Asistăm de o bună perioada de timp la o campanie agresivă, bazată pe slogane şi temeri, nu pe informaţii şi argumente factuale, având că ţintă Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Am solicitat aceste informaţii pentru a putea face o analiză comparativă obiectivă: care au fost garanţiile de independenţa a judecătorilor şi procurorilor din trecut, atunci când aceştia au făcut obiectul cercetărilor penale, şi care sunt garanţiile din prezent, aşa cum ele există în legile în vigoare. Dacă se doreşte reîntoarcerea în acest trecut este esenţial, înainte că orice decizie să fie luată, să avem o analiză comparativă obiectivă şi exhaustivă a celor două modele de organizare judiciară, atunci când se pune problema anchetării magistraţilor. În mod cert, nu vom mai accepta vreodată să mai fim minţiţi sau supuşi presiunilor, nici să mai fim anchetaţi pentru soluţii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise şi ţinute la sertar ani de zile că mijloace de presiune împotriva magistraţilor. Această luptă pentru apărarea independenţei justiţiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui susţinută de fiecare membru al CSM, ales în acest organism pentru a apară independenţa justiţiei în mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii“, a declarat judecătorul Dana Girbovan, preşedinte UNJR.

”Nu putem să ne purtăm de parcă nu am auzit niciodată până acum despre judecători şi procurori urmăriţi penal ani la rând şi, apoi, achitaţi. Sau despre “mutarea actului de judecată din instanţe în spaţiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informaţii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase şi prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluţiile favorabile persoanelor acuzate”, de vreme ce acesta a fost unul dintre motivele care a determinat lansarea Memorandumului privind Justiţia, votat în septembrie 2016 de peste 80% din instanţe. Informaţiile de interes public pe care le-am solicitat sunt necesare tocmai pentru o analiză comparată bazată pe fapte concrete, nu pe vorbe sau pe boicoturi“, a declarat, la rândulsău, judecătorul Andreea Ciucă, preşedinte AMR.

Şedinţa plenului CSM în care urmau să fie validate rezultatele concursului pentru conducerea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, la care adjunctul secţiei, Adina Florea, s-a situat pe primul loc, a fost amânată din nou, luni, din cauză că nu s-a întrunit cvorumul. Prima amânare a şedinţei a avut loc joi.

Şapte dintre membri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), doi judecători şi cinci procurori, cer amânarea oricăror discuţii despre Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie până după publicarea rapoartelor GRECO şi Comisiei de la Veneţia, invocând faptul că se cere desfiinţarea secţiei. Cei şapte au anunţat că în mod deliberat nu au participat la şedinţa plenului CSM de luni şi solicită traducerea rapidă şi publicarea rapoartelor, dar şi organizarea unei dezbateri pe tema existenţei secţiei speciale.

Comisia de la Veneţia a publicat, luni, o opinie în care face apel la autorităţile române să „limiteze drastic” folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei. De asemenea, în document este criticată înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor, care riscă să devină „un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.