Judecătoarea Cristina Tarcea, şefa instanţei supreme, a declarat, miercuri, după ce proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările Codului penal au primit aviz negativ în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că ministrul Justiţiei, Florin Iordache, nu a venit la CSM deoarece avea o altă şedinţă şi nu a dorit să precizeze câţi membri ai Consiliului au votat pentru adoptarea ordonanţelor, invocând o cutumă a CSM.
“Votul este secret. Există o cutumă a CSM să nu se devoaleze numărul, a fost majoritate confortabilă. Am auzit discuţii în spaţiul public că ar există o interferare a puterii legislative de către puterea judecătorească, dar cred că trebuie să lămurim un lucru de la început. A fost opţiunea legiuitorului ca CSM să îşi spună punctul de vedere asupra proiectelor de lege care interesează justiţia (...) Ministrul Justiţiei poate şi să ignore, avizul este consultativ. Ministrul nu a fost prezent, am înţeles că a avut o altă şedinţa”, a spus Cristina Tarcea.
Magistratul a mai declarat că a fost agentul României la CEDO şi că ştie bine problemele deţinuţilor din penitenciare.
"Din câte îmi amintesc, prima condamnare a fost într-o cauză Petra împotriva României, prin 2002 (…) Din păcate, suntem în 2017 şi măsuri foarte spectaculoase în ceea ce priveşte regimul penitenciar nu prea au fost”, a completat şefa instanţei supreme.
Ea a mai îndemnat la judecată raţională toţi subiecţii implicaţi într-o eventuală graţiere.
"Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea demers al graţierii, dar trebuie să judecăm raţional. Se invocă în nota de fundamentare faptul că sunt anumite penitenciare care au o suprapopulare de 220 la sută şi că media de suprapopulare ar fi cam de 150 la sută. Ar fi trebuit un studiu în care să se demonstreze printr-o astfel de graţiere cam cât la sută din populaţia penitenciarelor s-ar fi eliberat şi atunci am fi putut discuta de necesitatea unei reglementări de urgenţă. Când am dat avizul ne-am raportat strict la elementele care ne-au fost indicate în nota de fundamentare, care ne-au dus la concluzia că nu a existat o iminenţă a reglementării”, a mai susţinut judecătoarea Cristina Tarcea.
Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, la CSM, că nu este de acord cu promovarea celor două ordonante de urgenţă ale Ministerului Justiţiei privind graţierea şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală deoarece nu este justificată urgenţa lor.
"Înainte de a participa la şedinţa CSM am citit şi eu punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, care nu este o noutate pentru mine, pentru că elaborarea acestui punct de vedere a avut în vedere şi observaţiile pe care le-a transmis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care erau în acelaşi sens, adică nu susţinem promovarea unui astfel de demers pe calea unei ordonanţe de urgenţă. Am arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 15, aliniatele 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu este justificată urgenţa”, a spus Cristina Tarcea înainte de votul prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ cele două ordonanţe.
Tarcea a mai declarat că, în ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă privind modificările Codului penal şi a Codului de procedura penală, "ea nu răspunde întrutotul deciziilor Curţii Constituţionale, pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunţat şi cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor Curţii Constituţionale”.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat, miercuri, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
