Raport CSM - Asociaţia Forumul Judecătorilor din România: Comunicatul CSM distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine

"Comunicatul publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine. Este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale, ziare şi site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume şi prenume, precum şi a unor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor incomode pentru emitent", a transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România printr-un comunicat de presă.

Aceasta consideră că cei 3580 de judecători despre care se afirmă că "denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică" nu au votat un astfel de material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 şi susţine că acesta nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoştinţă despre cuprinsul său.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România susţine că adunările generale organizate în această săptămână au avut ca obiect reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

"Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacţiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcţionarea justiţiei, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenţie, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea", a mai transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Reprezentanţii acestei asociaţii mai susţin că acel comunicat publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii "arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu doreşte reforme în justiţie, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene etc., organisme europene şi internaţionale relevante".

De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai anunţă că analizează posibilitatea de a acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmaţiile nereale faţă de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, şi "care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcţionarea unei asociaţii de magistraţi, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabileşte că asociaţiile de magistraţi sunt esenţiale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept".

Totodată, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România remarcă existenţa pe site-ul CSM a sute de semnături olografe ale unor judecători, supuse unui risc total de fraudă. Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui "atac fără precedent" la adresa independenţei justiţiei, susţinând că "acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie". Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor "manifestări explicite de ostilitate" din partea unor exponenţi ai factorului politic.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de CSM, Secţia pentru judecători a constatat, în şedinţa de marţi, existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

"Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului", scrie în comunicat.

În acest context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor.

"Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică", arată CSM.

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.