Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi, referitor la proiectul de lege de la Parlament care dezincriminează parţial conflictul de interese, că infracţiunea a fost incriminată în 2006 pentru că era nevoie de un asemenea text de lege, precizând că este o inflaţie de proiecte şi Ministerul Public nu ştie la care să se refere, dar urmăreşte cu foarte mare atenţie propunerile. Lazăr a precizat că procurorii se ţin departe de evenimentele emoţionale care au loc, pentru că ei trebuie să rezolve la rece problemele juridice ale societăţii.
Întrebat ce crede despre auditul extern pe care ministrul Justiţiei vrea să îl facă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, Augustin Lazăr a spus că deocamdată nu are foarte multe informaţii şi nu poate să comenteze.
Referitor la proiectele de modificare a legilor justiţiei, Augustin Lazăr a spus că a observat că în ultima perioadă este o inflaţie de proiecte, pe care Ministerul Public le va analiza şi va expune un punct de vedere la momentul potrivit.
„Infracţiunea de conflict de interese a fost incrimiată în anul 2006, pentru că era nevoie de un asemenea text de lege. Noi urmărim cu foarte multă atenţie propunerile care se fac în acest sens, le analizăm şi vom exprima un punct de vedere când va fi nevoie. Sunt multe propuneri, observ că este un fel de inflaţie de proiecte, nu ştim la care să ne referim”, a spus Augustin Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Întrebat ce părere are despre faptul că ministrul Justiţiei a spus că nu va exista prag la abuzul în serviciu, procurorul general al României a spus că, la fel ca şi în cazul conflictului de interese, Ministerul Public va avea un punct de vedere când va vedea proiectul final.
Procurorul general al României a mai spus că deşi sunt multe propuneri de modificare a legilor justiţiei, procurorii nu au niciun fel de temeri că ar putea să fie modificări similare celor din OUG 13 şi se ţin departe de evenimentele emoţionale.
„Noi nu avem niciun fel de temeri, procurorii îşi îndeplinesc misiunea conform rolului lor în societate, se ţin departe de evenimentele emoţionale care au loc, pentru că procurorii trebuie să rezolve la rece problemele juridice ale societăţii”, a declarat Lazăr.
Întrebat în ce stadiu mai este ancheta privind elaborarea OUG 13 de modificare a codurilor penale, abrogată ulterior printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Lazăr a spus: „Este în curs”.
Legat de plângerea pe care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu ar fi depus-o la Parchetul instanţei supreme împotriva şefului DNA Braşov, Augustin Lazăr a spus că instituţia pe care o conduce primeşte frecvent multe plângeri.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că instituţia a dat aviz negativ proiectului de lege din Parlament privind modificarea articolului 301 din Codul penal prin care angajarea rudelor la birourile parlamentare nu ar mai reprezenta conflict de interese. Toader a precizat că Ministerul Justiţiei a avizat negativ pentru că are propriul proiect de modificare, care pune în acord articolul privind conflictul de interese cu decizia Curţii Constituţionale, în timp ce legiuitorul poate să adauge mai mult decât prevede o hotărâre a CCR.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, referitor la proiectul de lege pentru modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, că nu este de acord ca demnitarii să îşi angajeze rudele la cabinet.
Deputaţii din Comisia juridică au dat, marţi, un raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.
Deputaţii jurişti au adoptat un amendament al lui Marton Arpad care are următorul cuprins: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a explicat că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii la articolul 301 privind conflictul de interese.
"Există în momentul de faţă mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese. Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a precizat deputatul PSD.
Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
