Doi foşti directori din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Teleorman au arătat, marţi, în faţa magistraţilor instanţei supreme, în dosarul liderului PSD, Liviu Dragnea, că nu au reclamat faptul că nu veneau la serviciu cele două angajate ale direcţiei care lucrau de fapt la PSD Teleorman din cauză că le-a fost teamă de şeful instituţiei, ei susţinând că dacă ar fi reclamat li s-ar fi cerut demisia, lucru care s-a şi întâmplat ulterior în cazul unuia dintre ei.
Constantin Balaban, fost preşedinte al TSD Alexandria până în 2013 şi şef al unei secţii din cadrul DGASPC Teleorman, a spus că a aflat că Adriana Botorogeanu nu vine la serviciu şi şi-a anunţat superiorii, Olguţa Şefu şi Floarea Alesu, însă cea din urmă i-a spus că Botorogeanu lucrează la arhiva Direcţiei, deci nu este în subordinea lui Balaban. “În 2014, Alesu mi-a solicitat să fac nişte înscrisuri şi mi-am dat seama că Botorogeanu figura în subordinea mea şi nu lucra la arhivă, cum ştiam eu. Până în 2014, ea nu avea semnată fişa postului şi nici rapoartele de evaluare a activităţii. Abia după ce şi-a dat demisia, Alesu mi-a cerut să o chem de acasă să-şi semneze actele”, a arătat inculpatul Balaban.
El a recunoscut că a cerut unui subordonat să întocmească fişe de prezenţă pentru Adriana Botorogeanu şi el le-a semnat. “Martorul Lucian Lazăr a întocmit nişte înscrisuri, la cererea mea. Mi-a fost frică să nu-mi pierd serviciul, adică să nu fiu dat afară de doamna Alesu. Mi-a zis că nu este treaba mea să mă interesez despre situaţia lui Botorogeanu. Lui Lazăr i-am spus că situaţia prezenţelor ne-a fost cerută de directoare. Nu contest întocmirea înscrisurilor din actul de acuzare. Întocmirea documentelor am făcut-o fiindu-mi frică, ca oricăriu om cu datorii la bancă”, a mai spus Balaban.
Fostul angajat al DGASPC Teleorman a mai spus că la data respectivă nu ştia să se fi invocat numele lui Liviu Dragnea în scandalul angajărilor fictive, dar ştia că Botorogeanu făcea parte dintr un partid şi că îşi desfăşura activitatea la PSD.
“Floarea Alesu mi-a cerut că atunci când vin la DNA să fac alte declaraţii decât cele reale. Ştiam că Botorogeanu face parte dintr un partid, nu ştiu dacă era susţinută de cineva. Au fost colegi care au spus că Botorogeanu nu vine la serviciu. Am auzit aceste discuţii prin apilie 2014, după ce ea şi-a dat demisia. După ce am dat o primă declaraţie de martor la DNA, mi s-a transmis de la CJ Teleorman că sunt schimbat din funcţie. Floarea Alesu nu mi-a spus direct că dacă nu completez fişele voi avea de suferit şi mi-a spus că e mai bine pentru mine să o fac, că nu o să am probleme”, a completat inculpatul.
Al doilea inculpat audiat la termenul de marţi al procesului, Valentina Marica, care avea în subordine şase centre de copii din subordinea DGASPC Teleorman, a arătat, cu privire la acuzaţia că nu le-a sancţionat pe cele două angajate care nu veneau la serviciu, faptul că nu a avut niciodată o fişă a postului din care să-şi cunoască atribuţiile care îi revin. “Este adevărat că cele două nu s-au prezentat la muncă. Când a trebuit să fac fişa de evaluare, era în ianuarie 2009, iar Floarea Alesu mi s-a cerut de Alesu şi de ceilalţi directori să prezint fişa de evaluare a tuturor angajaţilor. Atunci am constatat că nu le cunoşteam pe cele două. Nu am ajuns niciodată în acel centru unde figurau ca angajate deoarece acolo nu existau asistaţi permanenţi. Am sesizat verbal pe directorul economic Rodica Milos, că nu le cunosc pe cele două. Am fost dată afară din birou, probabil am pus o întrebare incomodă. Mi-am dat seama că cele două sunt protejate de Milos Rodica. Secretarul general al CJ Teleorman era naşa doamnei Milos. Am acceptat să întocmesc acele documente în fals deoarece aşa funcţiona atunci Protecţia Copilului Teleorman”, a arătat Marica.
Ea a completat şi a declarat în faţa judecătorilor că a fost chemată la Consiliul Judeţean Teleorman pentru a da explicaţii în legătură cu un litigiu, după ce a dat în judecată Direcţia, şi nicidecum nu a discutat cu Liviu Dragnea despre situaţia celor două angajate fictiv. “Este adevărat că Alesu mi-a sugerat să-mi dau demisia, ceea ce am şi făcut. Nu am discutat cu Liviu Dragnea, care era preşedintele CJ Teleorman sau cu o altă persoană trimisă de el despre cele două angajate. În discuţiile cu Alesu sau Milos nu s-au făcut referiri la persoana lui Dragnea. Chiar Milos a angajat pe una din cele două doamne care nu s-au prezentat la serviciu”, a mai arătat femeia.
Următorul termen a fost stabilit pentru 5 septembrie, când va fi audiată Rodica Milos şi va fi citată Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, ca să spună personal că nu doreşte să dea declaraţii în procesul. Ar urma ca Liviu Dragnea să dea declaraţii la final, după audierea tuturor martorilor.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionali instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiune a de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
