Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susţine că intenţia lui Klaus Iohannis de a face un referendum pe tema graţierii şi a modificărilor aduse Codurilor penal şi de procedură penală relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, justiţia fiind folosită ca armă în bătăliile politice.
"Intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice» relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuarea respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, se întreabă Gîrbovan într-o postare pe Facebook.
În continuare, ea arată că, potrivit unei hotărâri a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu şi analizează consecinţele celor două variante de răspuns ale populaţiei.
”În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Ca atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU. Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o sumă echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ? Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Preşedintele voinţa poporului de suprimare a luptei împotriva corupţiei cu obligativitatea respectării legii?”, se mai întreabă preşedintele UNJR.
Ea continuă şi arată că "din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anticorupţie a devenit un slogan, iar justiţia continuă să fie folosită că armă în bătăliile politice".
Dana Gîrbovan are şi o propunere pentru preşedinte, să întrebe cetăţenii dacă doresc să fie clarificată implicarea serviciilor secrete în justiţie.
"Profit însă de interesul arătat de preşedintele Iohannis pentru apărarea independenţei justiţiei şi îi propun un referendum în care să întrebe cetăţenii dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie ori lămurirea modului în care instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» pentru SRI”, mai arată Gîrbovan în postarea de pe Facebook.
Totodată, şefa UNJR îi solicită preşedintelui declasificarea unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) "prin care, într-un mod ce contravine Constituţiei şi legii, serviciilor de informaţii, cu precădere SRI, li s-au dat competenţe extinse, care s-au materializat inclusiv prin acele «echipe mixte operative» formate din procurori şi agenţi SRI, al căror mod concret de acţiune nu a fost încă lămurit”, încheie Gîrbovan.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
"Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice", informează Administraţia Prezidenţială.
Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menţionată.
"Referitor la declanşarea unui referendum naţional a fost informat şi Prim-ministrul României, domnul Sorin Mihai Grindeanu", mai spune Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni seară, organizarea unui referendum pe tema modificării legilor justiţiei, afirmând că există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi graţierii, iar poporul trebuie să se pronunţe asupra acestor teme.
În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni seara, la România TV, că preşedintele Iohannis "îşi cere suspendarea”, pentru a avea din nou "o tribună” şi să meargă în ţară "ca să se victimizeze”, dar social-democraţii nu sunt interesaţi la acest moment de o posibilă suspendare a şefului statului.
"În aceste zile au avut loc proteste, oamenii au ieşit indignaţi să protesteze în stradă împotriva acestei încercări de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală. Am auzit fel şi fel de aberaţii, imediat după ce au ieşit oamenii în stradă. Activişti agitaţi şi agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o lovitură de stat. Cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitură de stat, ci lovitura de graţie statului de drept", a declarat Iohannis.
Liderul PSD, Liviu Dragnea a spus, luni seara, la România TV, că "nu este foarte limpede” dacă preşedintele Klaus Iohannis poate organiza un referendum pe tema graţierii, în condiţiile în care articolul 74 din Constituţie prevede că cetăţenii nu pot avea iniţiativă legislativă în aceste domenii, ca atare nici nu se pot pronunţa la un referendum în acest sens.
Articolul din Legea referendumului care enumera situaţiile şi temele considerate de interes naţional asupra cărora preşedintele poate solicita un referendum a fost declarat neconstituţional în 2006, Curtea Constituţională stabilind atunci că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
