Pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea de către instanţa supremă în dosarul "Referendumul" este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului, se arată în motivarea Completului de 5 Judecători.
"În vederea asigurării scopului prevăzut de dispoziţiile art. 52 Cod penal anterior, în legătură cu necesitatea de a fi respectate legile ţării cu ocazia campaniilor electorale, Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsă într-un cuantum majorat, de doi ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar şi exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanţă, să faciliteze reinserţia socială a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae", scriu magistraţii în motivarea deciziei.
Judecătorii îi dau dreptate lui Dragnea că obţinerea unei mai bune participări la vot a populaţiei ori obţinerea de capital electoral nu poate reprezenta un folos necuvenit, însă subliniază că scopul obţinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de către un număr cât mai mare de persoane sau de obţinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de acţiune nelegale la care a îndemnat el.
"Sintetizând argumentele expuse de prima instanţă, pe care le consideră justificate, instanţa de control judiciar subliniază că scopul obţinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de către un număr cât mai mare de persoane sau de obţinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de acţiune nelegale la care a îndemnat apelantul, cu finalitatea obţinerii validării referendumului din 29 iulie 2012, constând, pe de o parte, în beneficiile imediate la care îndemna adresa nr. 687/SG din 13 iulie 2016, ce ar fi trebuit procurate votanţilor de reprezentanţii din teritoriu ai PSD, în schimbul obţinerii unei participări la vot cât mai ridicate şi pe care textul art. 54 din Legea 3/2000 le interzice în mod expres, iar pe de altă parte, în solicitarea de a fi întocmite şi puse la dispoziţia partidului liste cu numele şi adresa persoanelor care nu au votat, cu încălcarea dispoziţiilor art.5 alin.1 din Legea nr. 677/2001", arată Completul de 5 Judecători al instanţei supreme.
Magistraţii mai susţin în motivare că, din probele administrate, rezultă că Liviu Dragnea a acţionat cu intenţie directă.
"Cu referire la latura subiectivă, contrar afirmaţiilor apelantului, care a susţinut că din probele administrate nu a reieşit că a acţionat cu intenţie directă, Completul de 5 Judecători constată că, tocmai îndemnul explicit la folosirea unor acţiuni ilicite şi faptul că indicaţiile transmise prin mesajele tip SMS şi, respectiv, prin instrucţiunile conţinute de adresa nr. 687/SG din 13 iulie 2013 au fost neechivoce, având valoarea unor ordine ce trebuiau executate de reprezentanţii din teritoriu ai PSD, au format convingerea instanţei că apelantul a acţionat cu intenţie directă", au scris judecătorii în motivarea deciziei.
Ei au mai apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".
Totodată, remarcă judecătorii, Liviu Dragnea a negat activitatea infracţională, în ciuda evidenţelor.
"Fără a ignora circumstanţele personale favorabile apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor, ori de câte ori a fost solicitat şi poziţia sa în societate (aspecte valorificate şi la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale", au mai arătat magistraţii.
Tribunalul Bucureşti va judeca în 15 februarie contestaţia la executare depusă, în 3 februarie, de Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul".
Preşedintele PSD anunţa încă din 24 ianuarie că va face un demers legal cu privire la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare primită în acest dosar.
În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, alături de alte 26 de persoane, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat că şi-a folosit influenţa de preşedinte de partid în timpul referendumului de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu.
Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost judecat pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului, din dosarul "Referendumul” Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
"În sarcina inculpatului Dragnea Liviu Nicolae s-a reţinut că, în calitate de secretar general al PSD, a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 şi 687/SG/13.07.2012, destinate organizaţiilor judeţene ale partidului şi, respectiv, preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, dar şi primarilor PSD din ţară, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor în proporţie de 60 la sută, s-a solicitat luarea unor măsuri incriminate de Legea nr.3/2000 (promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, s-a solicitat să se propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, deşi acestea nu reprezintă unităţi administrativ-teritoriale", potrivit anchetatorilor.
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
