Parchetul instanţei supreme critică intenţia Guvernului de a modifica prin ordonanţă de urgenţă dispoziţiile codurilor penale privind infracţiunea de abuz în serviciu şi arată că proiectul de modificare depăşeşte limitele stabilite de către Curtea Constituţională. Procurorii precizează că, în doi ani, au fost trimise în judecată 1.960 de persoane acuzate de abuz în serviciu, prejudiciul fiind de 3,9 miliarde de lei şi de 196 de milioane de euro.
"Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedura penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuală redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional", susţin procurorii de la Parchetul instanţei supreme.
Ei arată că modificarea articolului din Codul penal care se referă la infracţiunile de serviciu este una substanţială.
"Astfel, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015 se constată că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituţională. Însă prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se înlătura din norma de incriminare şi variantele alternative «pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură». Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanţă de urgenţă este una substanţială, ce ţine de însăşi esenţă infracţiunii de conflict de interese şi scoate în afara legii conduita imorală, imparţială a funcţionarului, fiind afectate relaţiile de serviciu şi crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu”, potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii mai arată că, prin propunerea de modificare a textului articolului 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se şi denaturează intenţia iniţială a legiuitorului, aceea de a sancţiona conduită imorală a funcţionarului.
Ministerul Public susţine că textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube “într-un cuantum arbitrar ales - condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afară ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.
Procurorii mai cred că o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o “veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă".
Reprezentanţii Ministerului Public apreciază că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoană vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale.
La fel de criticată este şi dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
"Dezincriminarea acestei infracţiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcţionarului, care nu acţionează cu intenţie, ce-i drept însă, în afară oricărei responsabilităţi, oricărei diligenţe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecinţe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor”, mai arată procurorii.
În sprijinul acestor afirmaţii, Parchetul vine cu o serie de exemple privind dosarele instrumentate în ultimii doi ani sub acuzaţiile de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi conflict de interese.
Astfel, în intervalul 2014 - 2016 au fost trimise în judecată la nivel naţional 1.960 de persoane, în sarcina cărora s-a contabilizat un prejudiciu de 196.002.878 de euro şi 3.987.930.404 lei.
În acelaşi interval, au fost trimise în judecată sub acuzaţia de neglijenţă în serviciu 202 persoane care au adus un prejudiciu la bugetul de stat de un milion de euro şi 5.381.726 lei, alte 215 persoane fiind acuzate de conflict de interese.
Dintre acestea, numai în anul 2016, au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari şi cinci directori.
Cei doi parlamntari şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar, 12 primari au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I, cinci primari de comună au încheiat contracte de închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu), şapte consilieri judeţeni au luat decizii în beneficiul unor societăţi comerciale administrate de soţ, rude şi afini de gradul I, şapte conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I şi şase conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I.
Ministerul Public a anunţat că a transmis, pe 25 ianuarie, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un punct de vedere critic faţă de ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului penal, considerând că adoptarea acestor reglementări în regim de urgenţă ar putea avea drept rezultat vulnerabilizarea gravă a instituţiilor statutului în faţa criminalităţii.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat,în 25 ianuarie, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale.
Şedinţa plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieşirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanţă a fost luată cu majoritate de voturi.
Proiectele de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.
Consiliul le-a comunicat pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, în 24 ianuarie, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.
Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
În 20 ianuarie, Klaus Iohannis a susţinut că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.
Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penal şi de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, în 18 ianuarie au fost puse în dezbatere publică şi se aşteaptă exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate în cazul acestora.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
