Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, doreşte realizarea unui control tematic cu privire la infracţiunea de incitare la ură, după ce în perioada 2014-2017 numai două cazuri de acest gen din 113 de care s-au ocupat procurorii au fost puse sub acuzare, iar între 2016-2018 trei asemenea cazuri au fost judecate şi doar unul s-a soldat cu pedeapsă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizarea oportunităţii dispunerii efectuării unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 369 din Codul Penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 31/2002, precum şi comunicarea adresei Ministerului Justiţiei către Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi către instanţe şi parchete pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă/descentralizată ale magistraţilor.
 
“Statisticile furnizate de Ministerul Public în perioada 2014-2017 şi care se regăsesc în Raportul ECRI, elaborat de Consiliul Europei - Comisia împotriva rasismului şi intoleranţei, publicat pe data de 5 iunie 2019, arată că numai două din 113 cazuri de care s-au ocupat procurorii, conform art. 369 din Codul Penal (incitare la ură), au fost puse sub acuzare, în timp ce cinci din 77 de cazuri au ajuns în instanţă ca intrând sub incidenţa unor articole din O.U.G. nr. 31/2002. Acelaşi document arată că, între anii 2016 şi 2018 (până în martie), numai trei cazuri au fost judecate drept încălcări ale art.369 din Codul penal, dintre care numai unul s-a soldat cu pedeapsă”, se arată în comunicatul Ministerului Justiţiei. 
 
Sursa citată menţionează că prevenirea şi combatarea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare, precum şi la interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii corespunde cerinţelor europene în domeniu şi constituie, totodată, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi xenofobiei. 
 
“Eficienţa acestui semnal depinde în mare măsură nu doar de adoptarea de măsuri legislative, dar şi de modalitatea de aplicare a acestora”, mai precizează comunicatul Ministerului Justiţiei.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.