Procurorul Marian Drilea, candidat pentru postul de procuror general a declarat, miercuri, în timpul interviului, că în prezent există sentimental că actul de justiţie se face discreţionar sau preferenţial, lucru care trebuie corectat printr-o transparenţă totală. În plus, Drilea a susţinut că Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a creat tensiuni, dar, dacă înfiinţarea ei a fost validată de Curtea Constituţională, aceasta trebuie susţinută. Totodată, Drilea a spus că procurorul general nu trebuie să emită judecăţi de valoare prin perspectiva propriilor percepţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Marian Drilea şi-a prezentat experienţa profesională şi a vorbit despre modul în care vede el activitatea Ministerului Public.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut să vorbească despre lucruri concrete şi i-a atras atenţia că membrii comisiei de interviu cunosc teoria funcţionării Parchetului General.

”Expunerea dumneavoastră duce mai mult spre catedră şi nu spre ceea ce aveţi în vedere să generaţi, să faceţi, dacă veţi deveni procuror general. Apreciez, dar ieşiţi din teorie şi mergeţi în practică, să convingeţi comisia că sunteţi candidatul bun, recomandat pentru a continua managementul la Ministerul Public”, a spus Tudorel Toader.

Drilea a afirmat că este coerent cadrul legislativ în care-şi desfăşoară activitatea procurorii şi a susţinut că reprezentantul Ministrrului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare, ci trebuie să se consulte şi cu alţii pentru a emite un punct de vedere.

”Din punctul meu de vedere, cred că, în mod firesc, reprezentantul cel mai înalt al Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare prin perspectiva propriilor percepţii, ci după o consultare generală cu toţi ceilalţi factori implicaţi în actul de justiţie. După o discuţie prealabilă, după ce se ajunge la o concluzie comună, pentru că altfel orice interpretare personală s-ar putea să ducă la anumite tensiuni, la anumite neînţelegeri şi la aparenţa că sistemul judiciar nu acţionează coherent”, a declarat Drilea.

Acesta s-a referit la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie care ”a stârnit numeroase controverse”, dar care trebuie susţinută.

”Pentru magistraţii nu pot fi mai presus de lege şi trebuie să răspundă pentru faptele cu caracter penal, consider că atâta vreme cât Curtea Constituţională a validat înfiinţarea acestei secţii, ea ar trebuie susţinută cu numărul de personal necesar, cu resursele materiale pentru a-şi putea desfăşura activitatea în bune condiţii”, a mai spus Drilea.

Acesta susţine că în present există suspiciunea că actul de justiţie se realizează discreţionar, lucru care trebuie înlăturat printr-o transparenţă desăvârşită.

”În prezent, apare acest sentiment că actul de justiţie este discreţionar sau preferenţial, toată această percepţie trebuie înlăturată printr-o transparenţă desăvârşită, printr-o comunicare permanentă şi prin consultarea permanentă cu toţi magistraţii procurori din cadrul ministerului public în cadrul întâlnirii locale, regionale. Procurorul general trebuie să se deplaseze constatat”, a mai spus Marian Drilea.

Întrebat de Toader, ce tensiuni consideră că există în sistem, Drilea a spus: ”Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare, prin recomandările făcute au determinat reacţii atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Şi aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare, în principal, a acestei secţii nou înfiinţate şi de modalitatea în care îşi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această secţie ar trebui desfiinţată sau nu ar fi trebuit nici măcar înfiinţată. Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii, apoi au fost atribuţiile au fost împărţite secţiilor de criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou înfiinţate. Ce dă valoare şi importanţă acestei secţii? Factorul uman pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile în principal ce vizează? Împiedicarea dreptului la un proces echitabil petnru că raportat la numărul de magistraţii care funcţionează actualmente în cadrul secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat şi la volumul cauzelor înregistrate deoarece măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi alocarea resurselor financiare şi materiale această chestiune poate fi rezolvată”.

Întrebat de unul dintre membrii comisiei dacă situaţia de la DNA, unde mass-media a semnalat numeroase probleme, a fost gestionată eficient, Drilea a spus că nu.

”Pentru toate aceste situaţii există căi legale, procurorul general poate să efectueze controale. Orice semnalizare a unei încălcări a normelor privind exercitarea atribuţiilor de către procurori, chiar şi din mass-media, trebuie urmate de verificări, nu trebuie ferite de analiza publică, trebuiesc exprimate cu obiectivitate şi să se menţioneze cauzele care au determinat aceste dereglări şi măsurile dispuse", a mai spus Marian Drilea.

Marian Drilea este procuror DIICOT şi a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu, în dosarul "Motorina".

Cei patru candidaţi care şi-au depus dosarele în cadrul procedurii de selecţie pentru funcţia de procuror general, printre care şi actualul deţinător al postului, Augustin Lazăr, susţin, miercuri, interviul cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.