Mai multe organizaţii nonguvernamentale consideră inacceptabil ca acte normative importante cum sunt cele care privesc graţierea colectivă şi modificările Codurilor penale să fie elaborate în secret şi promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societăţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie. Aceste practici aruncă România înapoi în anii 90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră UE”, arată Expert Forum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House România (FHR) şi Grupul pentru Dialog Social (GDS), într-un punct de vedere comun.

Potrivit semnatarilor, “ordonanţa pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale”.

Cele şase organizaţii mai arată că, din analiza textelor publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, rezultă că de la măsura graţierii prevăzute de articolul 1 al OUG sunt exceptate anumite infracţiuni, dar, din păcate, pe această lista nu sunt incluse infracţiuni grave.

"Asta înseamnă că persoanele care au primit condamnări de până la cinci ani pentru aceste infracţiuni vor fi graţiate prin efectul legii. Graţierea expressis verbis a pedepselor cu suspendare sau a amenzilor penale (care, deci, nu puteau să genereze aglomerare în sistemul penitenciar) este un argument în plus care ne fundamentează îndoiala privind onestitatea demersului ministerial”,  spun reprezentanţii ONG-urilor.

În ceea ce priveşte graţierea parţială a unei jumătăţi din pedeapsa pentru anumite categorii de persoane “constatăm că în privinţa acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracţiunii şi nici nu este introdusă obligaţia de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate. Aşadar vor beneficia de graţiere parţială toţi cei care au fost condamnaţi pentru orice fel de infracţiuni, cu condiţia să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în faza terminală, să aibă în întreţinere copii cu vârstă de până la cinci ani sau să fie însărcinate”, mai precizează organizaţiile citate.

Cu referire la ordonanţa de modificare a codurilor penale, cele şase ONG-uri observă că "punerea în acord a acestora cu deciziile Curţii Constituţionale este doar un pretext, deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile Curţii".

ONG-urile dau exemplu condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile, lucru care face practic “imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracţionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag”.

În plus, cele şase organizaţii mai arată că scăderea pedepselor pentru infracţiunea de abuz în serviciu conduce la scurtarea termenelor de prescripţie şi, implicit, la închiderea unor dosare.

"Scăderea pedepsei de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării dreptului de ocupa o funcţie publică (normă în vigoare) - la de la şase luni la trei ani sau amendă (normă propusă) atrage scurtarea corespunzătoare a termenelor de prescripţie, având ca rezultat închiderea unor dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale. În concluzie, modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conţinut şi imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul”, este punctul de vedere al ONG-urilor.

Suplimentar, neglijenţa în serviciu este dezincriminată fără a se oferi niciun fel de explicaţie cu privire la necesitatea acestei acţiuni, mai arată cele şase organizaţii.

Despre conflictul de interese, cele şase asociaţii arată că acesta “este şi el golit de conţinut prin condiţionarea existenţei infracţiunii de natură necuvenită a foloaselor obţinute. De fapt, ceea ce ar trebui să sancţioneze această infracţiune este simpla obţinere de foloase de către oficialii publici prin folosirea funcţiei deţinute în interes personal sau în interesul persoanelor apropiate. Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/2014. Modificarea legislaţiei penale în acest fel ar fi, deci, neconstituţională”.

În privinţa modificărilor propuse la Codul de procedură penală, asociaţiile consideră că limitarea la şase luni de la comiterea faptei a clauzei de nepedepsire a denunţătorilor este nerezonabilă.

“Rezultatul va fi dispariţia de facto a acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală, fapt care va avea consecinţe din perspectiva eficienţei anchetelor penale. Dacă se doreşte introducerea unor limitări cu privire la aplicabilitatea clauzei de nepedepsire ar trebui să se cerceteze practica altor state în această materie”, mai consideră celele şase organizaţii.

În concluzie, reprezentanţii celor şase ONG-uri citate solicită Ministerului Justiţiei să nu promoveze aceste modificări prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă.

O poziţie similară are şi Centrul de Resurse Juridice (CRJ) care consideră că modificarea legislaţiei penale şi acordarea graţierii nu poate fi făcută prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.

“Măsurile propuse de Guvern nu justifică promovarea lor prin intermediul ordonanţei de urgenţă, întrucât nu ne aflăm în prezenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, nefiind îndeplinite condiţiile pe care Constituţia le impune pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă”, arată reprezentanţii asociaţiei.

În cursul zilei de joi, un alt ONG, Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a cerut Guvernului să renunţe la promovarea graţierii prin ordonanţă de urgenţă.

"Calea normală de a reglementa în această materie este cea a adoptării unei legi, eventual în procedură de urgenţă, dacă există o nerăbdare atât de crescută la nivelul majorităţii parlamentare”, spun reprezentanţii asociaţiei.

APADOR-CH mai solicită Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu în cazul în care va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere care nu justifică urgenţa cerută de Constituţie

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.