Mai mulţi magistraţi au criticat, într-o dezbatere organizată joi la Palatul Parlamentului, modul în care se fac interceptările în România, unii dintre aceştia întrebând de ce este Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor la SRI şi de ce protocoalele de colaborare sunt secretizate, arătând că "mai avem puţin şi secretizăm şi hârtia igienică, ca să secretizăm tot".
Unii dintre magistraţii prezenţi la dezbatere s-au arătat nemulţumiţi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care învesteşte Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din SRI să administreze platforma cu ajutorul căreia se transmit comunicaţiile către organele de cercetare penală
"Dacă este Centru Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor înseamnă că este naţional, ce caută în ograda SRI? Protocoalele de colaborare sunt secretizate. Mai avem puţin şi secretizăm şi hârtia igienică ca să secretizăm tot. În Constituţie, autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa privată. Cu toată dragostea, autoritatea publică nu respectă viaţa mea privată. Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce te deranjează să te asculte? Mă deranjează al naibii de mult să fiu interceptată în viaţa personală. Nu, domnilor, ascultaţi, dar potrivit legii! Că şi eu sunt cetăţean al acestui stat!”, a spus judecătorul Mădălina Afrăsinei, preşedintele Secţiei a VI-a civilă a Tribunalului Bucureşti.
Preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, a spus că speră ca ordonanţa de urgenţă să nu rămână în vigoare 50 de ani şi Parlamentul să treacă repede la treabă şi să o corecteze.
"Este rolul Parlamentului să treacă la treabă, în condiţiile în care credibilitatea Parlamentului este discutată în presă. Îi revine sarcina să-şi ridice cota de credibilitate prin corectarea acestei ordonanţe. Sper să nu rămână această ordonanţă în vigoare 50 de ani. Cerem să-şi exercite articolul 61 din Constituţie de unică autoritate legiuitoare a ţării” a declarat Constantin Sima.
Dezbaterea privind modul în care se fac interceptările în România a fost organizată de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, împreună cu Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Centrul de Resurse Juridice, APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Asociaţia Miliţia Spirituală.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională.
În urma deciziei CCR, Guvernul a decis, prin Ordonanţă de Urgenţă, ca interceptările în cauze penale să se facă exclusiv de către angajaţi ai poliţiei judiciare, folosindu-se infrastructura SRI. Actul normativ stabileşte că interceptările în materie penală şi de securitate naţională vor putea fi realizate prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.
Curtea a precizat, în motivare, că hotărârea se aplică şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor, în care materialul probator se bazează şi pe interceptări făcute de SRI.
Astfel, s-a născut o adevărată controversă privind păstrarea interceptărilor SRI în dosarele în curs de judecată. După decizia CCR, unele instanţe au menţinut interceptările SRI din dosare, pe motiv că sunt probe obţinute legal. în timp ce altele au decis îndepărtarea acestora.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
