Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei susţine că dosarele în care probele esenţiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei Curţii Constituţionale de declarare ca neconstituţional a articolului din Codul de procedură penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale.
Fostul ministru, în prezent europarlamentar, a afirmat, într-un comunicat de presă, remis miercuri după publicarea motivaţiei CC a deciziei din 16 februarie, că poziţia Curţii sub semnul întebării succesul mai multor anchete deja demarate de către procurori.
„Toţi specialişii în drept penal ştiu că regulile de procedură penală nu retroactivează şi nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile. De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituţionale interceptările, filajele făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituţionale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituţionale, iar neretroactivitatea este un principiu constituţional. Acesta este principiul stabilităţii juridice în orice societate democratică, aşa cum a decis CEDO în mod repetat” afirmă Macovei.
Ministrul susţine că „dosarele aflate în anchetă – fie pe corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de fiinţe umane, de armament - se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură”.
„CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunţarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituţionalitate, şi până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepţii de neconstituţionalitate, ca să scape de condamnare. Este dificil de înţeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex şi foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA şi DIICOT vor avea echipamentele şi oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc” mai spune Macovei.
Fostul ministru atrage atenţia că România riscă să devină „raiul infractorilor şi al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală”.
DNA, DIICOT şi Parchetul General vor face cel mai probabil o analiză a dosarelor care riscă să fie închise în urma deciziei CCR, adică acele dosare în care restul probelor nu sunt suficiente singure, fără probele din interceptări, pentru ca judecătorul să îşi facă o opinie solidă, pe baza căreia să dea o soluţie.
„Aştept ca rezultatele acestor analize să fie comunicate public pentru a vedea cât de afectată este lupta anticorupţie şi împotriva criminalităţii organizate de decizia Curţii Constituţionale. Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului şi reducerea criminalităţii. Într-o ţară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se face în mod retroactiv. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se poate face peste noapte şi cu efecte dramatice pentru lupta împotriva criminalităţii. Este imposibil să faci să funcţioneze o instituţie nouă în 24 de ore şi, de aceea, o măsură tranzitorie era de aşteptat să fie indicată de CCR” mai spune Monica Macovei, în comunicatul de presă citat.
Decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CC publicate miercuri.
În motivarea deciziei 51 din 16 februarie, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale.
”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, precizează CC.
Între timp, după decizia dată în 16 februarie, CCR a decis, pe 3 martie, că este neconstituţional şi articolul 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este neconstituţional, astfel încât deciziile definitive ale instanţelor care s-au bazat pe prevederi legale declarate ulterior neconstituţionale nu vor putea fi revizuite.
Excepţia de neconstituţionalitate privind interceptările făcute de către SRI a fost ridicată într-un proces penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti în care inculpaţii au reclamat neconstituţionalitatea articolului 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, în care se stipulează că „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
Acuzaţii au reclamat că sintagma ”alte ogane specializate ale statului” este neconstituţională, deoarece permite Serviciului Român de Informaţii să realizeze interceptări în dosare penale, procedură socotită ca intruzivă. ”Posibilitatea participării secrete la realizarea actelor de urmărire sau de cercetare penală lipseşte de claritate, precizie şi previzibilitate dispoziţiile procesual penale ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.
Analizând sesizarea, judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că expresia ”alte organe specializate ale statului” este prea vagă. ”Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii”, se arată în motivarea CC.
În consecinţă, legislaţia penală ar trebui să stabilească în mod clar şi precis care sunt instituţiile care pot realiza operaţiunile de supraveghere care, prin natura lor, constituie ingerinţe în viaţa privată a cetăţenilor.
”Curtea reţine că este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală. Această opţiune nu se justifică, însă, în privinţa includerii, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, a sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale”, au conchis judecătorii de la Curte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
