Europarlamentarul Monica Macovei a afirmat că pe vremea când era ministrul Justiţiei a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea procurorilor şi judecătorilor din dosarul lui Gregorian Bivolaru pentru a se identifica motivele pentru care Suedia i-a acordat azil politic, însă CSM i-a respins cererea.
„Am cerut CSM să verifice şi să ia măsuri dacă va constata abateri ale unor procurori sau judecători în acest caz, pentru că acordarea azilului politic unui cetăţean român în anul 2005, când nu mai eram în dictatura comunistă, a fost gravă şi de aceea trebuia verificată” spune Monica Macovei.
„Raportul Inspecţiei Judiciare a CSM a arătat că cererea mea, ca ministru, de a fi verificată şi activitatea procurorilor şi judecătorilor în cazul Bivolaru, ar fi “o imixtiune în actul de justiţie”, aşa că CSM nu a mai verificat nimic. Nimic nou despre CSM-ul din acele vremuri”, a afirmat Macovei, în comunicatul de presă citat.
Europarlamentarul a precizat că în perioada în care a fost ministru al Justiţiei a înaintat două cereri de extrădare a liderului MISA Gregorian Bivolaru, ambele respinse de autorităţile suedeze.
„Prima cerere de extrădare am făcut-o pe 11 aprilie 2005, pe baza cererii formulate de Curtea de Apel Bucureşti în vederea executării mandatului de arestare preventivă emis în lipsă de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în dosarul 3989/ 2004. A doua cerere de extrădare am făcut-o pe 26 aprilie 2005, pe baza cererii formulate de către Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală, tot pentru Gregorian Bivolaru, pentru exercitarea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane. Ambele cereri de extrădare, prin care am cerut Ministerului de Justiţie suedez extrădarea lui Bivolaru în România pentru a răspunde în faţa justiţiei din România, au fost însoţite de toate documentele solicitate, dar au fost respinse de autorităţile suedeze” explică Macovei.
Fostul ministru al Justiţiei afirmă că după cele două cereri respinse a cerut autorităţilor suedeze explicaţii şi în paralel a dispus Corpului de Control al Ministerului Justiţiei să ancheteze dacă angajaţii ministerului au transmis toate datele solicitate. De asemenea Macovei spune că a cerut CSM să verifice şi să ia măsuri dacă va constata abateri ale unor procurori sau judecători în acest caz.
Potrivit fostului ministru al Justiţiei, raportul Corpului de Inspecţie al Ministrului Justiţiei, care a verificat modul de îndeplinire de către direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei a obligaţiilor legale în cadrul procedurii de extrădare a lui Gregorian Bivolaru, a arătat că în cauza de extrădare a lui Bivolaru au fost respectate în totalitate dispoziţiile legale interne şi internaţionale, Ministerul Justiţiei anexând cererilor de extrădare toate documentele prevăzute de lege.
Monica Macovei critică şi faptul că autorităţile române nu au reuşit să îl prindă mai repede pe Bivolaru, deşi acesta ar mai fi ieşit din Suedia din 2005, când a primit azil politic.
„Dacă informaţiile apărute acum în presă, potrivit cărora Bivolaru ar mai fi ieşit din Suedia, unde obţinuse azil politic in 2005 pe baza deciziei Curţii Supreme din Suedia şi de unde autorităţile suedeze nu au vrut să îl extrădeze, mă întreb ce au păzit instituţiile statului roman de nu au reuşit să îl prindă până acum” afirmă Monica Macovei.
Fondatorul MISA Gregorian Bivolaru a fost prins în Franţa, vineri, şi ar putea fi extrădat pertnu a executa pedeapsa de şase ani de închisoare primită pentru act sexual cu un minor. Autorităţile române încearcă de mai bine de zece ani să obţină extrădarea lui, în condiţiile în care acesta a obţinut azil politic în Suedia, iar autorităţile acestui stat au respins cererea.
O echipă mixtă de poliţişti din România şi din Franţa a reuşit să-l repereze pe Gregorian Bivolaru pe teritoriul francez.
Pe 14 iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la şase ani de închisoare cu executare pentru întreţinerea de act sexual cu minor.
Gregorian Bivolaru a plecat din ţară în august 2004 după ce a fost trimis în judecată, iar opt luni mai târziu a fost prins şi arestat în Suedia, însă a cerut azil politic şi l-a obţinut. De atunci, toate cererile de extrădare au fost respinse de autorităţile suedeze.
La ultimele termene de judecată, Bivolaru a fost citat de instanţă şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson, pe care l-a obţinut în Suedia.
Gregorian Bivolaru a mai fost judecat şi într-un dosar în care a fost acuzat de trafic de persoane, dar în februarie 2015 a fost achitat de Tribunalul Cluj.
Bivolaru este vizat şi într-o anchetă în Italia legată de activităţile MISA, printre acuzaţii fiind şi recrutarea tinerilor pentru practicarea de orgii sexuale şi pornografie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
