Decizia definitivă în dosarul "Referendumul", în care instanţa de fond a pronunţat o condamnare la un an de închisoare cu suspendare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, este aşteptată vineri. Procurorii cer pedepse cu executare pentru Liviu Dragnea şi alte 45 de persoane, în timp ce liderul social-democrat şi ceilalţi inculpaţi cer achitarea, susţinând că sunt nevinovaţi.
La ultimul termen, care a avut loc în 8 aprilie, avocaţii au cerut să li se acorde posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Ultima şedinţă de judecată a completului de cinci judecători de la instanţa supremă din dosarul "Referendumul" a durat şase ore, timp în care procurorul DNA şi avocaţii au avut pledoariile finale, iar inculpaţii au susţinut ultimul cuvânt în faţa judecătorilor.
Liviu Dragnea a arătat atunci că nu a avut intenţia să încalce legea şi a cerut achitarea.
"Doamna preşedinte, aş vrea să vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea mea făcută de DNA. Nu asta e atitudinea mea faţă de oameni, mărturie stau cei 20 de ani din serviciul public. Un om cu o atitudine ca aceea menţionată de parchet nu ar fi făcut ca mine", a spus Dragnea.
El a precizat că e foarte importantă pentru democraţie ieşirea la vot, iar, în toate ţările democratice, oamenii sunt îndemnaţi să iasă la vot pentru că acestea sunt principiile profunde ale democraţiei.
"În ceea ce priveşte asa-zisele foloase pentru PSD, vă reamintesc că, la referendumul din 2012, a fost o confruntare dură între preşedinte şi români, şi nu între partide. Am condus acea campanie desemnat fiind de PSD, strict în limitele legii, nu am avut nici măcar intenţia de a încălca legea. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi cer achitarea", a spus Dragnea în faţa judecătorilor.
âPotrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii mai spun că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
