Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi că protocoalele încheiate de Ministerul Public cu SRI sunt secrete pentru că ele vizează combaterea terorismului, a migraţiei transfrontaliere şi alte asemenea fapte, care nu pot fi combătute "la vedere” şi presupun o anumită confidenţialitate. Lazăr a precizat că aceste protocoale sunt semnate cu Ministerul Public, nu direct cu DNA sau DIICOT, pentru a evita suspiciuni că ar exista parti-pris-uri care depăşesc cadrul legal.
"Şi printre magistraţi sunt oameni creduli care, din păcate, cad în plasa acestor combinaţii, din care, vedeţi bine, profită cuiva. Nu este necesar şi este chiar periculos. Siguranţa naţională presupune ca autorităţile statului român să funcţioneze. Ele nu pot funcţiona decât pe bază de protocol. Protocoalele astea nu pot fi puse la vedere publică, fiindcă ele arată condiţiile în care o autoritate trebuie să contacteze o altă autoritate. Ele vizează chestiuni serioase, cum ar fi combaterea terorismului şi a migraţiei transfrontaliere, alte asemenea fapte, care nu pot fi combătute la vedere, presupun o anumită confidenţialitate, un anume secret”, a procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr.
El a arătat că există relaţii şi cu autorităţi similare din alte state, iar nu poate fi pus „la vedere pe gard” modul în se cooperează cu instituţiile din România şi din alte state.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
"Vă pot asigura că ceea ce scrie în aceste protocoale, le-am văzut şi eu, sunt lucruri absolut raţionale privind modul în care, spre exemplu, operatorii de inteligenţă vin şi dau informaţii autorităţilor judiciare, fiindcă astea se fac într-o manieră organizată. Vin la sediul organelor judiciare, stabilesc cine vine, cu cine ia legătură, adică nu poate oricine să se adreseze oricui. Sunt arătate canalele prin care sunt prezentate aceste informaţii şi apoi modul în care se asigură suport tehnic autorităţilor judiciare pentru a putea fi rezolvate problemele respective”, a explicat Lazăr.
Procurorul general a făcut referire şi la critici aduse în spaţiul public de anumite televiziuni care reclamă presupuse abuzuri ale autorităţilor: „Ce credeţi că ar putea să conţină aceste protocoale în plus? Este absolut strigător la cer modul în care se prezintă organele judiciare ca făcând diverse activităţi ilegale. Cine riscă să facă o faptă compromiţătoare, răspunde pentru ea. Protocoalele tocmai de aceea sunt făcute, pentru ca să nu facă fiecare ceea ce crede, ci să procedeze conform protocolului”.
Augustin Lazăr a precizat că protocoalele sunt încheiate între Ministerul Public şi SRI, nu direct cu structuri ale acestora.
"Protocol priveşte toate structurile Ministerului Public cu celelalte servicii de informaţii. Ele sunt încheiate de Ministerul Public, nu cu DIICOT sau DNA, tocmai pentru a evita suspiciunile că ar există anumite parti-pris-uri care depăşesc cadrul legal”, a mai spus Lazăr.
Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să facă, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, demersuri pentru declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet, formându-se “echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.
Centrul de Resurse Juridice i-a solicitat, săptămâna trecută, procurorului general Augustin Lazăr declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, arătând că precizările făcute de Ministerul Public despre acest protocol ridică semne de întrebare privind cadrul normativ care permitea SRI supravegherea tehnică în dosare.
Ministerul Public a arătat că încheierea unui protocol de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.
“În consecinţă, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituţională. În cadrul acesteia, contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată. Ofiţerii serviciilor de informaţii – în unele cazuri s-a lucrat şi cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfăşurat nici un fel de activităţi de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală şi din care reiese că activităţile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofiţeri de poliţie judiciară sub conducerea şi coordonarea procurorilor”, potrivit Ministerului Public.
Sursa citată a mai arătat că atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative “s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu - montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu - filaje)”.
Ministerul Public a arătat că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a arătat recent că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.
"În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
