Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, vrea ca acordul de recunoaştere a vinovăţieia să poată fi aplicat şi în dosarele în care infracţiunile sunt pedepsite cu mai mult de şapte ani de închisoare, arătând că o modificare a legii ar ajuta să poată fi aplicată procedura şi în cauze de luare de mită şi spălare de bani.
Laura Codruţa Kovesi a spus că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au folosit de prea puţine ori procedura acordului de recunoaştere, pentru că legea impune această procedură pentru infracţiuni pedepsite cu mai puţin de şapte ani de închisoare.
Procurorul-şef al DNA a precizat că au fost multe situaţiile în care inculpaţii şi-au recunoscut infracţiunile de care au fost acuzaţi şi au cerut să încheie acorduri de recunoaştere, fiind dispuşi inclusiv să primească pedepse cu executare. Procurorii nu au putut însă încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei - care ar simplifica procedura judiciară şi ar reduce costurile de anchetă - pentru că legislaţia actuală se limitează doar la cazurile în care pedepsele sunt mai mici de şapte ani de închisoare.
”Majoritatea infracţiunilor pe care noi le investigăm depăşesc această limită de şapte ani. Şi atunci, o modificare legislativă ne-ar ajuta ca şi în cazul, spre exemplu, al infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani să aplicăm această instituţie. În practica noastră din ultimii ani, inculpaţii au dorit să întocmească astfel de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, dar din cauza acestei limite prevăzute în lege nu s-a putut încheia”, a declarat Laura Codruţa Kovesi după interviul de la Secţia pentru procurori a CSM pentru reînvestirea în funcţia de procuror-şef al DNA.
Kovesi a scris în proiectul managerial pentru următorul mandat la conducerea DNA că, anual, se înregistrează mai multe dosare decât poate soluţiona instituţia cu resursele existente. Ea a propus mai multe soluţii pentru rezolvarea acestei probleme, printre care şi simplificarea procedurilor pentru inculpaţii care recunosc acuzaţiile şi îşi asumă o eventuală pedeapsă propusă instanţei.
"În acest fel s-ar reduce semnificativ şi numărul participanţilor în şedinţele de judecată, dar şi durata de judecare a cazurilor de corupţie”, a arătat Kovesi la prezentarea proiectului managerial.
Codul de procedură penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani.
În situaţia în care se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriu cu privire la inculpaţii cu care a încheiat acordul. Procurorul sesizează instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul de recunoaştere a vinovăţiei, însoţit de dosarul de urmărire penală. Instanţa se pronunţă asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei prin sentinţă, în urma unei proceduri necontradictorii, în şedinţă publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului şi avocatului acestuia, precum şi a părţii civile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
