Interceptările, înregistrările ambientale, documentele bancare şi declaraţiile martorilor demonstrează că Bogdan Olteanu a primit bani pentru a interveni în numirea lui Liviu Mihaiu, în 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, arată judecătorul de la ICCJ în motivarea deciziei ca fostul viceguvernator al BNR să fie plasat în arest la domiciliu.
Instanţa supremă a decis, în 29 iulie, ca Bogdan Olteanu să stea în arest la domiciliu, respingând cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului viceguvernator al BNR, în dosarul în care este acuzat că a primit un milion de euro şi sprijin electoral de la Sorin Ovidiu Vîntu, în schimbul unor demersuri la membri ai Guvernului pentru numirea lui Liviu Mihaiu, în 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Contestaţia lui Bogdan Olteanu şi a procurorilor DNA va fi judecată în 11 august, de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorul Angela Dragne, care a stabilit ca Bogdan Olteanu să fie plasat în arest la domiciliu, arată, în motivarea deciziei, că această măsură este ”suficientă” raportat la probele aduse de DNA în susţinerea acuzaţiei de trafic de influenţă privind numirea guvernatorului Deltei Dunării la solicitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.
În documentul citat, obţinut de News.ro, judecătorul arată că ”în considerarea aspectelor teoretice arătate, Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că sunt îndeplinite în privinţa inculpatului Olteanu Bogdan condiţiile prevăzute de art.223 alin.2 Cod procedură penală, însă prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei, relevate de probatoriul administrat până la acest moment procesual de către organele de urmărire penală, apreciază că nu se impune luare faţă de acesta a măsurii arestării preventive celei mai severe, astfel cum a solicitat procurorul, plasarea sa în arest la domiciliu fiind o măsură necesară şi, totodată, suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, proporţională cu acuzaţiile aduse, fiind aptă să asigure un just echilibru între restrângerea drepturilor inculpatului şi interesul statului în prezervarea siguranţei publice şi realizării instrucţiei penale”.
ICCJ mai arată în document că probele anchetatorilor DNA depuse până la acest moment la dosar ar demonstra acuzaţia ce i se aduce lui Olteanu.
”În legătură cu îndeplinirea cerinţei prev. de art.223 alin.2 teza I Cod procedură penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în baza probelor administrate în cauză până la acest moment procesual, că acestea susţin aprecierea existenţei unor motive verosimile care fundamentează bănuiala întemeiată că inculpatul Olteanu Bogdan a săvârşit fapta de trafic de influenţă, prev. de art. 291 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal, constând în aceea că, în perioada iulie - noiembrie 2008, a solicitat şi primit de la Vântu Sorin Ovidiu un milion de euro în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii lui Liviu Mihaiu pe postul de guvernator al Deltei Dunării”, notează magistratul Dragne în motivarea sa.
După ce prezintă pe larg probele si relevanţa lor în stabilirea acuzaţiei magistratul arată că ”....probele administrate până la acest moment procesual conturează suspiciunea rezonabilă că inculpatul Olteanu Bogdan ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă în modalitatea descrisă anterior” iar ”susţinerea inculpatului că nu a avut nicio contribuţie în numirea în funcţia de guvernator al Deltei Dunării a lui Mihaiu Liviu şi nici nu a primit nicio sumă de bani reprezentând comision pentru intervenţia avută în această numire este contrazisă de depoziţiile martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, înregistrările ambientale şi documentele bancare”.
În plus magistratul Dragne constată că “este îndeplinită, sub aspectul acuzaţiei de trafic de influenţă şi cea de-a doua cerinţă cumulativă prevăzută de art.223 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că privarea de libertate a inculpatului Olteanu Bogdan este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea sa în libertate”.
În continuare judecătorul Dragne enumeră textele de lege şi rigorile pentru care consideră că în cazul lui Olteanu, raportat la acuzaţia adusă, probele prezentate de anchetatorii DNA şi susţinerile sale din sala de judecată, se impune luarea măsurii arestului la domiciliu, şi nu a arestării preventive aşa cum au cerut procurorii Direcţiei.
”Se mai reţine că, în accepţiunea dispoziţiilor art.97 alin.1 din noul Cod de procedură penală, proba este definită ca fiind orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal”, notează magistratul care arată că ”dispoziţiile art.97 alin.1 din noul Cod de procedură penală trebuie interpretate prin prisma dispoziţiilor art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenţie, care condiţionează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existenţa unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează a fi lipsită de libertate a săvârşit o infracţiune”, a mai arătat judecătorul.
Dragne scrie în motivare că ”... probele în baza cărora poate fi dispusă o măsură preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta de care este acuzată”.
Judecătorul ICCJ arată că are în vedere ”gravitatea faptei presupus săvârşite, determinată de natura acesteia, modalitatea în care se presupune că a fost comisă, atunci când inculpatul ocupa o funcţie importantă, aceea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, valoarea sumei de bani pretins primită în schimbul influenţei sale (un milion de euro), datele personale ale inculpatului(are un nivel ridicat de instruire, nu are antecedente penale, este integrat în societate), precum şi rezonanţa socială negativă a faptei de care inculpatul este acuzat” şi că ”circumstanţele personale favorabile inculpatului Olteanu Bogdan nu pot constitui temeiuri singulare de apreciere asupra stării de pericol pentru ordinea publică şi care să justifice cercetarea acestuia în libertate sub control judiciar, astfel cum a solicitat inculpatul, tocmai în considerarea criteriilor analizate de Judecătorul de drepturi şi libertăţi în cele ce preced”.
Avocatul lui Bogdan Olteanu a declarat că acesta a negat în faţa instanţei orice acuzaţie, arătând că nu a cerut şi nu a primit bani de la Sorin Ovidiu Vîntu. Olteanu a spus că s-a dus în Delta Dunării să discute cu Vîntu pentru că acesta era netransportabil, dar a susţinut că s-a întâlnit cu omul de afaceri aşa cum s-a văzut cu mulţi alţi oameni din media.
Procurorii DNA l-au audiat şi pe Liviu Mihaiu în dosarul în care l-au pus sub acuzare pe Bogdan Olteanu.
Anchetatorii arată, în referatul prin care au cerut instanţei supreme arestarea preventivă a viceguvernatorului BNR, că în 31 iulie 2008, Bogdan Olteanu, atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, a mers în Delta Dunării, însoţit de o altă persoană, care a intermediat discuţia cu omul de afaceri. ”Transportul celor doi în Deltă s-a realizat cu un elicopter”, potrivit documentului citat.
În schimbul folosirii influenţei sale pentru numirea în postul de guvernator al rezervaţiei Delta Dunării, Olteanu a cerut un milion de euro pe care urma să-i primească în numerar, susţin procurorii. Persoana care a fost numită ca guvernator a fost chemată la Guvern pe 2 septembrie 2009, cu două săptămâni înaintea adoptării hotărârii de Guvern prin care a fost oficializată numirea, şi i s-a adus la cunoştinţă că va fi desemnată pentru acel post, mai arată anchetatorii.
Transferul banilor ceruţi de Bogdan Olteanu ar fi fost făcut dintr-un cont bancar deschis în Cipru într-unul din Bulgaria, deschis de o firmă înregistrată în Delaware, Statele Unite. Din contul din Bulgaria, banii au fost retraşi în numerar în trei tranşe, în 28-30 octombrie 2008, au mai stabilit procurorii.
Un alt folos necuvenit primit de Olteanu ar fi constat în servicii de consultanţă în campania electorală din 2008 pentru alegerile parlamentare. Concret, o anumită firmă i-ar fi pus la dispoziţie lucrări de analiză politică şi sondaje de opinie.
DNA a anunţat că se fac acte de urmărire penală în această cauză şi faţă de alte persoane.
Liviu Mihaiu a afirmat pe Facebook, că nu ştie ca numirea sa în 2008 ca guvernator al Deltei Dunării să fi avut loc în urma unui act de corupţie în care protagoniştii să fie politicieni, printre care Bogdan Olteanu, şi omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Mihaiu a precizat că niciunul dintre cei ”implicaţi în dosar” nu i-a cerut vreodată ceva şi că justiţia trebuie să îşi facă ”(toată) datoria!”
Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.
Bogdan Olteanu şi-a depus luni demis din funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), care a fost trimisă la Parlament, instituţia care trebuie să înregistreze demisia, au declarat surse oficiale, pentru News.ro.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR din 2009 şi aflat la al doilea mandat, a fost reţinut în noaptea de joi spre vineri de către procurorii DNA, iar ulterior instanţa a decis plasarea sa în arest la domiciliu.
Olteanu, care ocupa a treia treaptă în ierarhia BNR - după guvernatorul Mugur Isărescu şi primviceguvernatorul Florin Georgescu -, este primul înalt oficial al băncii centrale aflat într-o asemenea situaţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
