Fosta judecătoare Camelia Bogdan a nesocotit principiul legalităţii în materie penală, aplicând retroactiv directive UE în cazul confiscărilor decise în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare în care omul de afaceri Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, afirmă judecătoarea Lia Savonea în motivarea deciziei prin care a acceptat plângerile mai multor părţi din dosar împotriva hotărârii de casare care o viza pe Camelia Bogdan, stabilind că aceasta de face vinovată de abuz în serviciu. Conform motivării, Camelia Bogdan ”a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă”. De asemenea, este acuzată şi de încălcarea dreptului la un proces echitabil, argumentul fiind că, ”în loc să fie garantul legalităţii, judecătorul a devenit parte într-un mecanism de presiune şi sancţionare”, reproşându-i-se ”o conduită judiciară ilegală, adoptată cu intenţie”, având ca rezultat ”vătămarea drepturilor şi intereselor părţilor şi/sau ale terţilor”, petenţi în această cauză.
În 11 septembrie, preşedintele ICCJ Lia Savonea, în calitate de judecător de Cameră preliminară, a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA, Grupul Industrial Voiculescu şi Compania SA, Sandu Jean Cătălin, Pantiş Sorin şi Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanţei de clasare în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, în prezent exclusă din magistratură, cea care a decis condamnarea omului de afaceri Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în 2014, pentru privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Cercetări Alimentare (ICA). De asemenea, Camelia Bogdan a dispus recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro şi implicit confiscarea mai multor imobile. Dan Voiculescu a fost eliberat condiţionat după aproiape trei ani, în 2017. În august 2024, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat definitiv recuperarea prejudiciului.
Plângerea iniţială care o viza pe Bogdan şi care s-a soldat cu clasare se referea la modul în care a instrumentat dosarul Voiculescu.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Prin decizia dn 11 septembrie, Lia Savonea a stabilit că fosta judecătoare Camelia Bogdan se face vinovată de abuz în serviciu - deşi ordonanţa de clasare stabilise că fapta nu există - şi consemnează că a intervenit prescripţia răspunderii penale.
ARGUMENTE ICCJ
”Înalta Curte constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod pen., faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părţilor din dosar”, a stabilit instanţa supremă.
Cameliei Bogdan i se impută ”nesocotirea principiul legalităţii în materie penală”, pentru că au fost invocate instrumente juridice europene pentru a fundamenta confiscarea extinsă: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunii în Uniunea Europeană; Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea Directiva 2014/42/UE nu era transpusă în legislaţia naţională la momentul pronunţării hotărârii (în 2014).
”Aceasta a fost adoptată la nivel european în 2014, însă nu avea efect direct în materie penală deoarece necesita transpunere internă. Drept urmare, la momentul hotărârii nu putea constitui temei de drept aplicabil, iar procedeul folosit a afectat principiul legalităţii incriminării şi a sancţiunii (art. 7 CEDO; art.49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art.15 Constituţie). Decizia-cadru 2005/212/JAI nu putea fi nici ea aplicată direct pentru fapte anterioare şi nici pentru a extinde măsuri penale mai severe decât cele prevăzute de legea română la acea dată. Instrument de drept penal european adoptat în 2005, decizia impunea statelor membre să adopte reglementări interne pentru confiscarea produselor infracţiunii, inclusiv în formă extinsă. România a transpus dispoziţiile abia prin Legea nr. 63/2012, care a introdus art. 112¹ Cod penal privind confiscarea extinsă, aplicabilă doar faptelor săvârşite după această dată. Drept urmare, a aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată”, argumentează ICCJ.
Conform instanţei supreme, în cauză s-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părţilor, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deşi faptele erau anterioare adoptării lor şi transpunerii în legislaţia română.
”O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci şi principiul general al securităţii juridice”, consideră ICCJ.
Camelia Bogdan este acuzată şi de încălcarea dreptului la un proces echitabil.
”Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare la data faptelor, aşa cum s-a arătat. Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – şi, ulterior, a formulat cerere de intervenţie într-un proces civil unde figurau aceleaşi părţi. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparţialităţii şi regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis”, arată ICCJ, referindu-se la faptul că fosta judecătoare a prestat servicii de formare pentru 260 de angajaţi din cadrul APIA, structură care funcţiona în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a vizat tematica implementării /aplicării viitoarei Politici Agricole Comune şi prevenirea fraudei şi a corupţiei, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest raport contractual s-a derulat exact în perioada în care a judecat dosarul în care a pronunţat decizia în dosarul ICA şi în care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a avut calitatea de parte civilă.
Prin cumularea acestor încălcări, respectiv retroactivitate, incompatibilitate, conflict de interese, uzurpare de competenţă, se devoalează o atitudine abuzivă. În loc să fie garantul legalităţii, judecătorul a devenit parte într-un mecanism de presiune şi sancţionare, ceea ce a compromis garanţiile fundamentale ale procesului echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, conchide ICCJ.
”Toate încălcările normelor de drept penal şi drept procesual penal reţinute, completate cu încălcarea normelor din statutul profesiei de magistrat demonstrează, fără dubiu, că nu se pune problema de o eroare neintenţionată, ci de un abuz, şirul de conduite judiciare ilegale punând în evidenţă existenţa unei rezoluţii infracţionale a intimatei de a încălca normele legale în vederea confiscării unui număr însemnat de bunuri şi de valoare mare, peste limita a ceea legea existentă ar fi permis, având drept urmare vătămarea drepturilor şi intereselor părţilor şi/sau ale terţilor, petenţi în prezenta cauză. Încălcarea cu ştiinţă a normelor de lege aplicabile nu a rezultat dintr-o conduită izolată a intimatei, ci dintr-o serie de acte şi măsuri ilegale, repetabilitatea şi amploarea încălcărilor scoţând în evidenţă o conduită judiciară ilegală a intimatei, adoptată cu intenţie, în vederea confiscării unor active însemnate de la părţi şi de la terţi, ignorând obligaţia de imparţialitate, tratament egal şi respectarea procesului echitabil”, mai afirmă judecătorea Lia Savonea în motivarea deciziei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
