Convorbirile telefonice şi comunicaţiile de date prin internet nu au putut fi interceptate aproximativ o săptămână după decizia CCR, în acest interval angajaţii Poliţiei Române, procurorii şi ceilalţi beneficiari ai interceptărilor neputând accesa nicio informaţie din centrul naţional de interceptări.
Potrivit unor surse din Serviciul Român de Informaţii (SRI), blocajul interceptărilor a început pe 15 martie. Atunci, între 7.00 şi 14.00, toate interceptările s-au oprit indiferent cine le autorizase şi dacă beneficiarii erau DNA, DIICOT, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia de Operaţiuni Speciale, Departamentul pentru Informaţii şi Protecţie Internă sau MApN, prin Direcţia Generală de Informaţii a Armatei.
Singurele supravegheri tehnice care s-au putut face după 15 martie au fost cele care erau autorizate în baza unor mandate de siguranţă naţională.
Imediat după ce au fost întrerupte actele de autorizare, fiecare structură de urmărire penală a trebuit să reintroducă în sistemul naţional de interceptare a comunicaţiilor de la Centrul Tehnic de Securitate al SRI datele mandatelor de interceptare.
Surse judiciare au declarat pentru News.ro că procesul a fost unul laborios, fiind vorba despre volume foarte mari de informaţii care au fost introduse în sisteme astfel încât interceptările să fie direcţionate către structuri precum DNA, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia de Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române. Aceleaşi surse au declarat că a fost necesar ca fiecare persoană interceptată să fie înregistrată şi să fie introduse cu acurateţe toate datele din mandatul de interceptare.
Surse din DIICOT şi Poliţia Română au arătat pentru News.ro că procesul a durat aproximativ o săptămână în unele cazuri, iar ofiţerii de poliţie judiciară au lucrat în trei schimburi pentru ca informaţii esenţiale despre persoanele suspecte să nu rişte să se piardă. În unele cazuri, procesul de interceptare s-a reluat după câteva ore, după ce au fost reintroduse datele mandatului. În alte cazuri, aproximativ o săptămână a durat până când s-a finalizat această operaţiune.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională. CCR a publicat în 9 martie motivarea deciziei, din care rezultă că interceptările făcute de SRI pot fi contestate în dosarele aflate pe rolul instanţelor. În cazul hotărârilor definitive date de instanţe, Curtea a precizat că această decizie poate servi ca temei de revizuire în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
După motivarea deciziei Curţii Constituţionale, DNA a cerut suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a cerut înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, ca DNA, DIICOT şi Parchetul General să primească câte 40 de poliţişti specializaţi în supraveghere tehniciă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
