Europarlamentarul Diana Şoşoacă, vizată într-un dosar penal cu mai multe infracţiuni, între care lipsire de libertate în mod ilegal, negarea Holocaustului, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid şi crime de război, precum şi a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, s-a prezentat, luni, la Parchetul General pentru a fi audiată, iar la final a anunţat că i s-a comunicat că are calitatea de inculpat. Procurorii au anunţat oficial urmărirea penală pentru 11 infracţiuni.
UPDATE: Parchetul General anunţă oficial, luni, punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de ”o inculpată, membru al Parlamentului European”, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:
- 4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracţiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului;
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal.
”Menţionăm că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigaţii penale”, se arată în comunicatul Parchetului General.
ŞTIRE INIŢIALĂ: ”Parchetul General este cea mai coruptă instituţie a statului român. Parchetul European este cea mai coruptă instituţie a UE. Eu nu am venit aici să stau în genunchi şi nici să mă supun”, a declarat Diana Şoşoacă, luni. La Parchetul General, unde a fost audiată în dosarul penal care vizează mai multe infracţiuni.
Şoşoacă a susţinut, în faţa susţinătorilor, vorbind la o portavoce, că procurorului care a audiat-o ”îi cam tremurau mâinile”.
”Mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect. Ulterior, după ce mi s-au adus la cunoştinţă faptele şi învinuirile, imediat mi s-a băgat sub nas – deşi trebuia să fiu lăsată să studiez dosarul – o ordonanţă prin care din suspect sunt făcută inculpat”, a afirmat Şoşoacă.
Aceasta a susţinut, de asemenea, că ”procesul va fi unul care se va termina extrem de repede”.
”Au nevoie ca Diana Şoşoacă să intre pentru 25 de ani la puşcărie”, a declarat europarlamentarul.
Diana Şoşoacă a fost aşteptată de susţinători care au aclamat-o şi i-au oferit flori.
Ea a fost citată la Parchetul General şi în 23 septembrie, însă a transmis că nu se poate prezenta, fiind la Bruxelles.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 septembrie, că solicită Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarului Diana Şoşoacă, în cazul căreia procurorul de caz a dispus continuarea urmăririi penale pentru mai multe infracţiuni, între care lipsire de libertate în mod ilegal, negarea Holocaustului, promovarea, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru genocid şi crime de război, precum şi a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Cazul are legătură cu acuzaţiile din urmă cu patru ani aduse Dianei Şoşoacă şi soţului său, când cei doi soţi ar fi sechestrat şi agresat o echipă de jurnalişti italieni.
CE PREVEDE REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU PRRIVIRE LA RIDICAREA IMUNITĂŢII
Orice cerere adresată Preşedintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru sau de către procurorul-şef european în vederea ridicării imunităţii unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor şi imunităţilor, se anunţă în Parlament şi se transmite comisiei competente.
2. Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii.
Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie.
3. Comisia examinează fără întârziere, dar ţinând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a privilegiilor şi imunităţilor.
4. Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
5. Comisia poate solicita autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.
6. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii şi poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente.
Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii sale, cu excepţia audierii propriu-zise.
Preşedintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data şi ora. Deputatul în cauză poate renunţa la dreptul de a fi audiat.
Dacă deputatul în cauză nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunţat la dreptul de a fi audiat, cu excepţia cazului în care deputatul a anunţat că nu poate participa la audiere la data şi ora indicate, motivând această imposibilitate. Preşedintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absenţa. Deputatul în cauză nu are posibilitatea atacării acestei decizii.
Dacă decide că absenţa este justificată, preşedintele comisiei îl invită pe deputatul în cauză la audiere la o altă dată şi oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitaţii la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.
7. În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii conţine mai multe capete de cerere, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în îndeplinirea atribuţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
8. Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, a procurorului-şef european şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.
9. Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere.
Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.
deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.
Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.
După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
10. Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.
11. Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate. Comisia examinează întotdeauna cu uşile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea.
12. Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
