Curtea Constituţională a admis, joi, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la definiţia ”partidului parlamentar” şi a stabilit că ”a condiţiona calificarea unui partid politic ca fiind partid politic parlamentar de organizarea unui grup parlamentar propriu încalcă Constituţia”, întrucât senatorii sau deputaţii se pot organiza în grupuri, dar acest lucru nu este obligatoriu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Curtea Constituţională a dezbătut, joi, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.2 alin.(1) lit.e), art.4alin.(2) şi art.27 alin.(2) lit.c) teza finală din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi ale art.118 alin.(2) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizare şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Sesizările au fost depuse, în octombrie 2019, de Avocatul Poporului.

”Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma «care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului», cuprinsă atât la art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi la art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente este neconstituţională”, a transmis Curtea Constituţională.

Instituţia a precizat că, în argumentarea soluţiei de admitere, ”Curtea a reţinut, în esenţă, că a condiţiona calificarea unui partid politic ca fiind partid politic parlamentar, de organizarea unui grup parlamentar propriu încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie referitoare la posibilitatea, şi nu la obligaţia deputaţilor şi senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere”.

Celelalte excepţii ridicate de Avocatul Poporului au fost respinse.

În 25 octombrie 2019, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) întrucât consideră că anumite prevederi privind condiţiile pentru a putea candida la Preşedinţia României şi condiţiile definirii unui partid parlamentar sunt neconstituţionale.

"Soluţia legislativă privind numărul de 200.000 de alegători pentru susţinerea unui candidat, cumulată cu aceea a posibilităţii susţinerii mai multor candidaturi de către acelaşi alegător, nu poate fi considerată ca având ca scop realizarea unei selecţii rezonabile în rândul candidaţilor pentru a asigura reprezentativitatea acestora la alegerile pentru Preşedintele României şi împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive", arata Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că definiţia de partid parlamentar condiţionată de existenţa unui grup parlamentar propriu instituie restrângeri ale drepturilor procedurale în cadrul procesului electoral asociate dreptului de a fi ales.
”Constituirea deputaţilor şi a senatorilor în grupuri parlamentare este o acţiune strict organizatorică care însă, în viziunea celor două texte de lege criticate, devine o condiţie în vederea participării în procesul electoral, creând o situaţie disproporţionată în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecinţa unor abuzuri din partea celorlalţi competitori electorali”, a mai transmsi instituţia. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.