Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au amânat, luni, judecarea dosarului înregistrat în 16 septembrie 2025, în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Potrivit portalului instanţelor de judecată, unul dintre inculpaţi a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară, însă instanţa a respins solicitarea. Anterior, a fost respinsă şi o cerere de recuzare a judecătorului, formulată de mai mulţi inculpaţi. În cursul dimineţii de luni, Georgescu a fost scos din arest şi dus atât la Tribunalul Bucureşti, unde urma să se judece o cerere a sa de plasare sub o măsură preventivă mai blândă, cât şi la DIICOT, unde au avut loc noi percheziţii informatice în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. În 2 aprilie, CAB a decis că procesul tentativei de lovitură de stat poate începe, însă hotărârea a fost atacată, iar în 6 august instanţa supremă a respins definitiv contestaţiile formulate în cameră preliminară. La primul termen pe fond al procesului, din 9 septembrie, instanţa a decis amânarea cauzei pentru 28 septembrie, când a dat un nou termen pentru 12 octombrie.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a amânat, luni, pentru 27 octombrie, judecarea cauzei în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi inculpaţi sunt acuzaţi de tentativă de lovitură de stat înaintea alegerilor din 2024.
De asemenea, instanţa a respins cererea unuia dintre inculpaţi de reluare a procedurii de cameră preliminară şi a acordat termen de judecată pentru 27 octombrie 2026, "cu citarea părţilor".
Decizia CAB are drept de apel odată cu fondul cauzei, precizează instanţa.
Călin Georgescu, aflat în arest preventiv pentru 30 de zile, din 29 septembrie, a fost scos, luni, din Arestul Central şi a fost dus, sub escortă, în cursul dimineţii, la Tribunalul Bucureşti, unde urma să se judece cererea sa de plasare sub o măsură preventivă mai blândă - arest la domiciliu sau control judiciar - însă magistratul a amânat pronunţarea pentru marţi.
Ulterior, Georgescu a fost dus la DIICOT, unde au continuat percheziţiile informatice în dosarul mai recent de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.
În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond în cazul tentativei de lovitură de stat poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă atât de către inculpaţi, cât şi de către Ministerul Public. În 6 august, instanţa supremă a respins contestaţiile formulate în cameră preliminară, dând astfel undă verde începerii procesului pe fond, al cărui prim termen a fost fixat pentru 9 septembrie. La acea dată, magistraţii au stabilit un nou termen, pentru 28 septembrie, când au dat un nou termen pentru 12 octombrie.
La începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestului la domiciliu, decisă în 26 august de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că fostul mercenar beneficiază de o măsură preventivă mai blândă, cea a controlului judiciar. La termenul din 4 august de la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa menţinuse măsura preventivă a arestului la domiciliu luată în cazul lui Potra şi îi respinsese, ca nefondată, cererea privind înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În 17 iunie, tot Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca Potra să fie eliberat din arestul preventiv şi să fie plasat în arest la domiciliu. Anterior, instanţa a admis contestaţiile fiului şi nepotului său, care au fost plasaţi sub control judiciar, după ce aceştia fuseseră în arest la domiciliu.
Prins în Dubai în septembrie 2025, Horaţiu Potra a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi cu nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României. În acest dosar, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând mai multe maşini, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi "asumă" nerespectarea regimului armelor şi muniţiei, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
Fostul candidat la prezidenţiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.
Cel mai nou dosar, al treilea, al lui Călin Georgescu este cel în care fostul candidat la prezidenţiale este acuzat de o înşelăciune de 1,1 milioane de euro. Plasat iniţial sub control judiciar, Georgescu a fost arestat preventiv în 29 septembrie. El a fost reţinut de DIICOT în 21 septembrie, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, şi el aflat în arest preventiv. Georgescu fusese ridicat din trafic, în cursul dimineţii aceleiaşi zile, iar la locuinţa sa şi în alte patru imobile din Bucureşti, Mogoşoaia, Ciolpani şi Buftea au avut loc percheziţii în urma cărora anchetatorii au găsit printre altele, sisteme de bruiaj, înscrisuri şi documente de identitate (două paşapoarte şi o legitimaţie) presupuse a fi false şi dispozitive de stocare a datelor.



























