Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţine, într-un mesaj public, că independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept în care cele trei puteri - legislativă, executivă şi judecătorească - trebuie să fie într-un echilibru, iar primelor două trebuie să se abţină de la luarea unor măsuri care subminează independenţa magistraţilor.
"Independenţa magistraturii, enunţată în Constituţia României şi legile justiţiei, trebuie garantată de către stat. Este de datoria tuturor guvernelor şi a celorlalte instituţii de a respecta şi supraveghea independenţa corpului de magistraţi. Puterilor executivă şi legislativă le revine obligaţia de a se abţine de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa magistraţilor”, se arată în mesajul transmis de plenul CSM.
Potrivit documentului, adoptarea unor măsuri care subminează progresele înregistrate în reforma justiţiei are un impact negativ major asupra societăţii româneşti în general.
"Pentru a-şi îndeplini menirea constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie de încrederea şi sprijinul corpului magistraţilor, a celorlalte puteri şi a societăţii în ansamblul sau”, se mai arată în mesaj.
CSM aminteşte că, în şedinţa din 12 ianuarie, plenul şi- a asumat un program de măsuri pe întreagă perioada a mandatului de şase ani, "care să fie urmărit cu consecvenţă şi realizat în spirit de coeziune între membrii săi”.
Plenul CSM mai atrage atenţia că încă de la momentul aderării la UE, în 2007, România şi-a asumat îndeplinirea unor obiective de referinţă în reformarea justiţiei.
Consiliul remarcă progresele semnificative notate în ultimii zece ani în asigurarea independenţei şi eficienţei sistemului judiciar, integrităţii şi luptei împotriva corupţiei şi arată că "realizarea acestora a fost posibilă prin asumarea unui angajament ferm şi eforturi semnificative ale statului român, prin sistemul judiciar şi alte autorităţi publice responsabile, cu sprijinul societăţii civile”.
Plenul CSM mai susţine că "independenţa justiţiei nu este un privilegiu în interesul magistraţilor, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei, iar magistraţilor le revine o răspundere reglementată de legislaţia actuală pe măsura independenţei conferite de Constituţia României”.
CSM arată că modul în care Guvernul Grindeanu a adoptat actele normative vizând sistemul judiciar e o dovadă de desconsiderare a activităţii de înfăptuire a justiţiei.
"Modalitatea de adoptare a unor acte normative de către Guvernul României, cu implicaţii asupra activităţii sistemului judiciar, într-o manieră ce nu respectă principiile transparenţei decizionale, consultării şi dezbaterii, constituie dovada unei desconsiderări a activităţii de înfăptuire a justiţiei şi a autorităţii instituţiilor judiciare”, se mai arată în mesajul public transmis de CSM.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat miercuri, în unanimitate, la vedere, sesizarea Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale adoptat marţi noapte de Guvern, fără avizul CSM.
Preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat miercuri şedinţa CSM, a propus preşedintelui Consiliului sesizarea CCR.
Şeful statului a arătat că, în opinia sa,”conflictul instituţional este evident”.
Plenul CSM avea pe ordinea de zi anunţată doar avizarea OUG privind codurile penale. În condiţiile în care OUG a fost adoptată marţi noapte de Guvern, care nu a mai aşteptat avizul CSM, ordinea de zi a rămas fără obiect, astfel că plenul a suplimentat şi ulterior a adoptat sesizarea Curţii Constituţionale în cazul existenţei unui conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
