Comunitatea Declic acuză Ministerul Justiţiei că a avizat negativ proiectul care încadrează ca viol orice act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani. Reprezentanţii comunităţii acuză ministerul că a catalogat drept ”excesivă şi disproporţionată” măsura. În replică, Ministerul Justiţiei susţine că va sprijini astfel de demersuri legislative dacă ele nu sunt afectate de grave erori de tehnică legislativă, “care pot submina însuşi scopul urmărit prin respectivele demersuri”.
Comunitatea Declic a solicitat, printr-un comunicat de presă, explicaţii publice ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, după ce Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ proiectului de lege care încadrează ca viol orice act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani.
“Proiectul de lege vine să repare o situaţie strigătoare la cer din justiţia română: sute de agresori au fost lăsaţi în libertate de instanţe, cu pedepse infime sau cu suspendare, pe motiv că victimele, copii şi copile de 11 – 12 ani, ar fi fost de acord să întreţină relaţii sexuale cu adulţi. În multe motivări, judecătorii au justificat lăsarea în libertate a pedofililor pe motiv că acei copii nu ar fi ţipat sau nu au spus altor adulţi despre abuzurile la care au fost supuşi”, a precizat Comunitatea Declic.
Declic atrage atenţia că prin această poziţie Ministerul Justiţiei blochează o lege care ar proteja copiii împotriva agresorii sexuali.
“România este singura ţară din Europa care nu are o lege a consimţământului. Adică nu este prevăzută o vârstă sub care orice act sexual al unui adult cu un minor să fie considerat viol. Practica judiciară a ultimilor ani arată că, în România, agresarea sexuală a unui minor poate fi încadrată ca act sexual consimţit, indiferent de vârsta victimei. Dosarele sunt clasate sau agresorii primesc condamnări blânde. Aşa a ajuns România pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de copii abuzaţi sexual şi la numărul de minori traficaţi”, a mai transmis Declic.
Comunitatea a trasmis că a susţinut modificarea legii penale, în sensul ca orice act sexual al unui adult cu un minor sub 16 ani să fie considerat viol.
”Aproape 100.000 de membri din Comunitatea Declic au semnat pentru acest demers. 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanţele româneşti ca fapte consimţite. Din 18.549 de dosare în care au fost reclamate agresiuni sexuale împotriva minorilor, procurorii au închis 80%, în perioada 2014-2020”, a mai transmis comunitatea Declic.
Ministrul Justiţiei a transmis, luni, câteva precizări în legătură cu afirmaţiile comunităţii Declic.
“1.Ministerul Justiţiei a sprijinit şi sprijină în continuare orice demers instituţional sau legislativ care combate fenomenul agresiunilor sexuale împotriva minorilor.
2. Ministerul Justiţiei va sprijini astfel de demersuri legislative în măsura în care ele nu sunt afectate de grave erori de tehnică legislativă, care pot submina însuşi scopul urmărit prin respectivele demersuri/ proiecte legislative.
3. Proiectul L494/2021 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Penal conţine, din păcate, grave deficienţe din punctul de vedere al tehnicii legislative, după cum vom arăta în continuare”, a explicat Ministerul Justiţiei.
Sursa citată dezminte acuzaţia potrivit căreia blochează o lege care ar proteja copiii de agresorii sexuali.
”Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, dacă este în prealabil însuşit de Guvern, asupra oricăror propuneri legislative are preponderent caracter tehnic, nu poate bloca procedura parlamentară (de adoptare sau de respingere a unei iniţiative legislative parlamentare), având rol consultativ. Ca atare, prin punctul său de vedere, Ministerul Justiţiei nu <<blochează o lege care ar proteja copiii împotriva agresorilor sexuali>>, aşa cum fals se afirmă în acuzaţia calomnioasă la adresa Ministerului Justiţiei, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, putând adopta – indiferent de punctul de vedere comunicat de Guvern – orice soluţie asupra propunerii legislative”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.
Instituţia precizează că nu a comunicat încă un punct de vedere oficial asupra proiectului, în şedinţa comisiei parlamentare care a dezbătut proiectul.
”Poziţia Ministerului, exprimată la nivel de reprezentant tehnic, a fost aceea de a indica constructiv textele care, din punctul de vedere al tehnicii legislative, prezintă deficienţe şi trebuie îndreptate”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
