China şi Cuba au ajuns la un acord secret pentru ca, în schimbul câtorva miliarde de dolari, Beijingul să înfiinţeze pe insulă o instalaţie de interceptare electronică, într-o nouă provocare geopolitică temerară la adresa SUA, relatează joi The Wall Street Journal (WSJ), care citează oficiali americani care au acces la informaţii strict secrete.
Instalaţia chineză din Cuba va fi situată la aproximativ 160 de kilometri de Florida şi va permite serviciilor de informaţii chineze să intercepteze comunicaţiile electronice din sud-estul SUA, unde se află numeroase baze militare, şi să monitorizeze traficul naval american.
Oficiali familiarizaţi cu această chestiune au declarat pentru WSJ că Beijingul a a fost de acord să plătească Cubei, aflată în criză de bani, câteva miliarde de dolari pentru a-i permite să construiască staţia de ascultare, iar cele două ţări au ajuns la un acord de principiu în acest sens.
Oficialii americani spun că informaţiile referitoare la locaţia planificată din Cuba - aparent adunate în ultimele săptămâni - sunt convingătoare. Baza ar permite Chinei să colecteze informaţii de semnal, cunoscute în lumea spionajului sub numele de sigint, care ar putea include monitorizarea unei game întregi de comunicaţii, inclusiv e-mailuri, apeluri telefonice şi transmisii prin satelit.
CUM ŞI-AR JUSTIFICA CHINA DEMERSUL DIN CUBA
Este probabil ca Beijingul să susţină că baza din Cuba este justificată din cauza activităţilor militare şi de informaţii ale SUA în apropierea Chinei, spun analiştii. Avioane militare americane survolează Marea Chinei de Sud, angajându-se în monitorizare electronică. Statele Unite vând arme Taiwanului, dislocă acolo un număr mic de trupe pentru a-i antrena armata şi trimit nave militare prin strâmtoarea Taiwan.
O instalaţie de interceptare în Cuba ar arăta clar că "China este pregătită să facă acelaşi lucru în curtea din spate a Americii", a declarat Craig Singleton, membru senior al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor, un grup de reflecţie privind securitatea naţională cu sediul în Washington. "Înfiinţarea acestei instalaţii semnalează o nouă fază de escaladare în strategia mai largă de apărare a Chinei. Este un fel de schimbare a jocului", a comentat Singleton. "Alegerea Cubei este, de asemenea, intenţionat provocatoare", a adăugat analistul.
Singura bază militară străină declarată a Chinei se află în Djibouti, în Cornul Africii.
China s-a angajat într-o campanie globală de dezvoltare a porturilor în locuri precum Cambodgia şi Emiratele Arabe Unite. Oficialii americani spun că acest efort are ca scop crearea unei reţele de porturi militare şi baze de informaţii pentru a proiecta puterea chineză în întreaga lume.
CHINA IA LOCUL RUSIEI
Moscova a fost în mod tradiţional cel mai apropiat partener al Cubei dintre marile puteri mondiale, sprijinind Havana cu ajutor economic şi militar. Dar Beijingul a construit legături diplomatice şi economice mai strânse cu insula. Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing în noiembrie anul trecut.
În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a operat cel mai mare site al său de informaţii de semnal de peste mări la Lourdes, chiar în afara Havanei. Site-ul, care a fost închis după 2001, ar fi găzduit sute de ofiţeri de informaţii sovietici, cubanezi şi din alte ţări din blocul estic.
În 2014 au existat rapoarte potrivit cărora Rusia ar fi redeschis staţia de la Lourdes, dar acest lucru nu pare să se fi întâmplat, iar statutul său actual nu a putut fi determinat, precizează WSJ.
ADMINISTRAŢIA BIDEN, ÎN ALERTĂ
Dezvăluirea planurilor Beijingului a dat alarma în cadrul administraţiei Biden din cauza apropierii Cubei de partea continentală a SUA. Washingtonul consideră Beijingul drept cel mai important rival economic şi militar al său. O bază chineză cu capacităţi militare şi de informaţii avansate chiar în coasta SUA ar putea reprezenta o nouă ameninţare fără precedent.
"Deşi nu pot vorbi despre acest raport specific, suntem conştienţi - şi am vorbit de mai multe ori despre asta - de eforturile Republicii Populare Chineze de a face investiţii în infrastructura din întreaga lume care ar putea avea scopuri militare, inclusiv în această emisferă", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate. "Monitorizăm situaţia îndeaproape, luăm măsuri pentru a o contracara şi avem încredere că suntem capabili să ne îndeplinim toate angajamentele de securitate acasă, în regiune şi în întreaga lume", a comentat John Kirby.
Ambasada Chinei la Washington nu a făcut niciun comentariu, iar Ambasada Cubei nu a răspuns la o solicitare de comentarii, precizează WSJ.
Oficialii americani au refuzat să ofere mai multe detalii despre locaţia propusă pentru staţia de ascultare sau dacă a început propriu-zis construcţia ei. De asemenea, nu este clar ce ar putea face administraţia Biden, dacă ar putea face ceva, pentru a opri finalizarea instalaţiei.
Statele Unite au mai intervenit pentru a împiedica puterile străine să îşi extindă influenţa în Vest, mai ales în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962. Statele Unite şi Uniunea Sovietică au fost atunci la un pas de război nuclear după ce sovieticii au desfăşurat rachete cu capacitate nucleară în Cuba, pe care însă le-au retras ulterior.
Informaţiile despre noua bază chineză din Cuba vin în pline eforturi ale administraţiei Biden de a îmbunătăţi relaţiile dintre SUA şi China, după luni de tensiuni care au urmat zborului unui balon de spionaj chinezesc deasupra SUA, la începutul acestui an.
Luna trecută, preşedintele Biden l-a trimis pe directorul Agenţiei Centrale de Informaţii, William Burns, într-o călătorie secretă la Beijing, iar consilierul pe probleme de securitate naţională, Jake Sullivan, a purtat discuţii cu un înalt oficial chinez la Viena. Nu se ştie dacă staţia de ascultare chineză planificată în Cuba a fost adusă pe agenda acestor discuţii, menţionează Wall Street Journal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
