Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a anunţat vineri că armata israeliană va lansa o operaţiune de amploare, care va include strămutarea locuitorilor palestinieni, ca răspuns la atacul împotriva unor israelieni din Hebron, în sudul Cisiordaniei ocupate, relatează AFP.
În cartierul din care provin cei doi atacatori, care au fost împuşcaţi, „vom evacua locuitorii şi vom merge din casă în casă”, a declarat Benjamin Netanyahu în timpul unei vizite la Hebron.
„Ministrul Apărării şi cu mine avem în vedere o operaţiune de foarte mare amploare (în Cisiordania), cum nu s-a mai văzut de la Războiul de Şase Zile” din 1967, a adăugat el într-un discurs video. „Armata este pregătită să o execute şi vom stabili momentul, dar operaţiunea este deja în curs”, a spus premierul.
Aceste evenimente intervin cu doar câteva zile înainte de alegeri dificile pentru Netanyahu, la 27 octombrie. Sondajele de opinie arată că partidul Yashar al lui Gadi Eisenkot, fostul şef al armatei israeliene, devansează Likud-ul lui Netanyahu, deşi fragmentarea politică a Israelului înseamnă că niciunul dintre cei doi nu are garanţia că va forma viitorul guvern, scrie Reuters.
Prim-ministrul israelian a ordonat vineri închiderea punctelor de intrare în Cisiordania în urma unui atac în care au fost răniţi cinci israelieni, principalii săi aliaţi de extremă dreaptă cerând represalii de amploare împotriva teritoriului palestinian ocupat şi a liderilor acestuia.
Armata israeliană a anunţat imediat că va desfăşura „operaţiuni antiteroriste” în Cisiordania ocupată, în urma acestui atac pe care Hamas l-a calificat drept „eroic”, fără însă a-şi asuma responsabilitatea pentru acesta.
În cursul dimineţii, doi atacatori îmbrăcaţi în negru, unul cu barbă şi înarmat cu o puşcă de asalt, celălalt cu un pistol, au deschis focul asupra unor militari în Hebron (sud), înainte de a fi împuşcaţi mortal în timpul unui schimb de focuri, a constatat un fotograf al AFP staţionat în acest oraş.
Acest atac, care survine la finalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de marţi, în care Netanyahu îşi joacă supravieţuirea, are loc într-un context de tensiuni exacerbate în teritoriul palestinian ocupat de Israel din 1967.
Netanyahu a ordonat o „blocare imediată” a oraşului Hebron şi a solicitat armatei să pregătească „blocarea totală” a Cisiordaniei în cursul zilei. El a ordonat partidului său, Likud, să anuleze toate evenimentele programate pentru vineri.
Pilonul de extremă dreapta al guvernului, ministrul finanţelor, Bezalel Smotrich, a cerut lansarea unei campanii militare în Cisiordania ocupată „la fel ca în Gaza”, „pentru a desfiinţa Autoritatea Palestiniană, a colecta armele şi a elimina teroriştii”. În primul rând, el a ordonat demolarea mai multor construcţii palestiniene „ilegale” din apropierea locului atacului.
Ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir, o altă figură de extremă dreaptă şi susţinător al consolidării controlului Israelului asupra Cisiordaniei, a cerut, la rândul său, măsuri dure împotriva Autorităţii Palestiniene. „Nu trebuie să aşteptăm ca un 7 octombrie să aibă loc (în Cisiordania). Acolo va izbucni următorul război”, a declarat Ben Gvir, care s-a deplasat la faţa locului.
Aşa cum procedează de obicei după atacuri împotriva soldaţilor sau coloniştilor israelieni, Hamas a salutat o „operaţiune eroică”, chemând palestinienii din Cisiordania la „mobilizare totală” şi la comiterea unor atentate similare.
Faptele de vineri s-au petrecut la un punct de control al armatei, situat la o intersecţie rutieră importantă la nord de Hebron, cel mai mare oraş din Cisiordania ocupată, unde tensiunile sunt deosebit de puternice. Oraşul este împărţit în două sectoare: unul controlat de autorităţile palestiniene şi celălalt, în care locuiesc colonişti chiar în interiorul oraşului, controlat de armată.
De la atacul organizaţiei palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul din Gaza, violenţele au explodat în Cisiordania ocupată. Cel puţin 1.113 de palestinieni au fost ucişi acolo din octombrie 2023, în majoritate de către soldaţi israelieni, potrivit unui bilanţ al AFP întocmit pe baza datelor Ministerului Sănătăţii palestinian. Dintre aceştia, ONU a înregistrat 37 de persoane ucise de colonişti.
În ultimele săptămâni, coloniştii au intensificat atacurile, dintre care unele mortale, împotriva palestinienilor şi a bunurilor acestora, cu ocazia recoltei palestiniene de măsline, care se desfăşoară în prezent.
Forţele israeliene fuseseră deja plasate în stare de alertă, în pragul alegerilor.
Principalul rival electoral al domnului Netanyahu, fostul şef al Statului Major General Gadi Eisenkot, a salutat „curajul soldaţilor” care „au împiedicat un atentat de amploare”.
Rezervat, reticent faţă de presă şi relativ nou venit în politica israeliană, fostul şef al armatei Gadi Eisenkot reprezintă un contrast evident faţă de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, liderul veteran pe care intenţionează să-l învingă în alegerile de săptămâna viitoare. Imaginea sa de susţinător ferm al securităţii, cu un stil direct şi provenind dintr-un mediu modest, a avut ecou într-o ţară care se va prezenta la urne pe 27 octombrie pentru prima dată de când Hamas a atacat Israelul în urmă cu trei ani.
Eisenkot propune o ruptură faţă de conducerea lui Netanyahu şi de aliaţii săi de extremă dreapta, dar nu şi faţă de poziţiile dure în materie de securitate, care s-au înăsprit începând cu 7 octombrie 2023: el se opune creării unui stat palestinian şi susţine că aripa militară a Hamas trebuie distrusă sau desfiinţată. Eisenkot şi-a subliniat experienţa în domeniul securităţii în campania electorală, invocând „doctrina Dahiyeh” a sa, care prevede răspunsul la atacuri cu forţă disproporţionată, pe care a pus-o în aplicare în calitate de comandant în timpul războiului din 2006 din Liban dintre Israel şi Hezbollahul susţinut de Iran.
Stilul său public auster îl diferenţiază, de asemenea, de Netanyahu, un politician extravagant şi combativ care este judecat pentru corupţie şi care, potrivit sondajelor de opinie, este în continuare considerat de mulţi responsabil pentru eşecurile în materie de securitate legate de atacul din 7 octombrie.
Imaginea publică a lui Eisenkot este strâns legată şi de preţul personal pe care familia sa l-a plătit începând din 2023: un fiu şi doi nepoţi au fost ucişi în luptele din Gaza.



























