Premiul Nobel pentru Pace în 2026 a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, „pentru eforturile sale de promovare a păcii şi a dreptului internaţional”, a anunţat vineri Comitetul Nobel de la Oslo.
"Premiul Nobel pentru Pace din 2026 îi revine unei persoane care, cu un curaj şi o integritate excepţionale, a deschis calea către o ordine juridică globală mai cuprinzătoare. Laureata din acest an a jucat un rol esenţial în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi a genocidului", a declarat Jørgen Watne Frydnes, preşedintele Comitetului Nobel norvegian.
"Născută într-o familie de origine tamilă indiană în perioada apartheidului din Durban, Africa de Sud, Pillay a devenit avocată şi pionieră în domeniul juridic, confruntându-se cu o profundă discriminare structurală, segregare şi excluziune. Un fir comun se întinde de la activitatea sa timpurie de apărare a lui Nelson Mandela şi a altor persoane care s-au opus apartheidului până la activitatea sa în calitate de judecătoare în unele dintre cele mai importante cauze judiciare internaţionale ale epocii noastre", arată comunicatul care justifică alegerea lui Navanethem "Navi" Pillay.
Laureata din acest an a extins în mod semnificativ sfera de aplicare şi impactul dreptului internaţional. A fost judecătoare la Curtea Supremă din Africa de Sud, la Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda şi la Curtea Penală Internaţională. A fost Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului şi, până de curând, a prezidat Comisia Internaţională Independentă de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate. În prezent, Navi Pillay este judecătoare la Curtea Internaţională de Justiţie în cazul în care Myanmar este acuzat de genocid.
Comitetul Nobel nu a reuşit să ia legătura cu Pillay pentru a o anunţa că ea este laureata din acest an. "Dacă vedeţi că vă sună un număr norvegian, vă rog să răspundeţi. Mi-ar plăcea foarte mult să vorbesc cu dumneavoastră cât mai curând", i-a transmis, după ce a făcut public numele câştigătoarei, Jørgen Watne Frydnes, preşedintele Comitetului Nobel din Norvegia.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat opozantei venezuelene Maria Corina Machado, care i-a oferit apoi medalia din aur preşedintelui american Donald Trump, după ce acesta l-a îndepărtat de la putere pe dictatorul din Venezuela, Nicolas Maduro. Deşi administraţia americană a susţinut-o pe Maria Corina Machado, Trump a fost nemulţumit că nu a primit el însuşi premiul Nobel pentru Pace.
Candidatura sa la Nobel a fost propusă şi anul acesta, fiind susţinută de Israel, Pakistan şi Cambodgia, dar preşedintele american era cotat cu şanse mici de a câştiga.
Alegerea avocatei sud-africane Navanethem "Navi" Pillay, cu CV-ul pe care îl are, poate fi considerată o sfidare la adresa lui Donald Trump, care vrea desfiinţarea Curţii Penale Internaţionale şi care a blamat Africa de Sud pentru că i-ar prigoni pe albi.
Jørgen Watne Frydnes a fost întrebat în repetate rânduri în conferinţa de presă care a urmat anunţului de ce premiul a fost acordat unei persoane şi nu unei instanţe internaţionale sau unui alt organism cu o sferă de acţiune mai largă. "Acesta este un mesaj care arată că dreptul internaţional şi instituţiile sale reprezintă piatra de temelie a unei lumi mai paşnice. Aşadar, desigur, sperăm că acest premiu va consolida instituţiile şi persoanele implicate, nu doar pe Navi Pillay, ci în special pe ea", a punctat preşedintele Comitetului Nobel.
Întrebat insistent dacă premiul transmite un mesaj celor care pun la îndoială sau sancţionează instanţele internaţionale - aluzie la Trump - Jørgen Watne Frydnes nu a ezitat deloc când a răspuns: "Acesta este cu siguranţă un mesaj adresat celor care atacă şi subminează sistemul internaţional, sistemul internaţional bazat pe norme şi instituţiile. Absolut."
Premiul Nobel pentru Pace, în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1,2 milioane de dolari, urmează să fie decernat la Oslo pe 10 decembrie, data când a murit industriaşul suedez Alfred Nobel, cel care a instituit aceste premii în testamentul său din 1895.
"NAVI" PILLAY, O SUSŢINĂTOARE A ORDINII JURIDICE INTERNAŢIONALE
Navanethem "Navi" Pillay, născută la 23 septembrie 1941 (vârsta curentă 85 de ani), a jucat un rol de prim-plan în dezvoltarea ordinii juridice internaţionale, consideră Comitetul Nobel.
Pillay a urmat studii de drept şi a început curând să apere activiştii care s-au opus apartheidului.
A crescut într-o familie de origine tamilă indiană în Durban, Africa de Sud, unde, în 1967, şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură. În anii 1980 a studiat la Universitatea Harvard, unde a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice în 1988.
Dr. Pillay a fost numită la Curtea Supremă a Africii de Sud în 1995. Patru ani mai târziu a devenit judecătoare şi preşedintă a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda (ICTR), unde s-a remarcat prin rolul pe care l-a jucat în stabilirea faptului că violenţa sexuală şi violul, precum şi răspândirea propagandei, pot conduce la punerea sub acuzare pentru crime împotriva umanităţii şi genocid.
Ulterior, a fost numită judecătoare la Curtea Penală Internaţională (CPI).
În perioada 2008-2014, a ocupat funcţia de Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR).
Navi Pillay a prezidat, de asemenea, Comisia internaţională independentă de anchetă a ONU privind teritoriile palestiniene ocupate între 2021 şi 2025, iar în 2019 a devenit judecătoare ad hoc la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) în cazul în care Myanmar este acuzat de genocid.
Comitetul Nobel din Norvegia a transmis că "acordă o importanţă deosebită rolului lui Navi Pillay ca forţă motrice în dezvoltarea unui sistem internaţional de drept şi ordine, subliniind totodată rigoarea sa judiciară, integritatea personală şi curajul considerabil".
CUM JUSTIFICĂ COMITETUL NOBEL ALEGEREA FĂCUTĂ
"Într-o perioadă în care numărul războaielor şi al conflictelor este în creştere, iar judecătorii şi instituţiile de drept internaţional sunt supuşi atacurilor politice, Comitetul Nobel doreşte să reamintească faptul că abilitatea de a rezolva conflictele fără recurgerea la forţă sau violenţă depinde de statul de drept internaţional. Un sistem juridic internaţional în care criminalii de război sunt traşi la răspundere şi victimele abuzurilor beneficiază de justiţie este o condiţie prealabilă pentru o lume paşnică", punctează Comitetul Nobel.
"Ordinea internaţională bazată pe norme nu a fost niciodată perfectă. Marile puteri s-au sustras adesea de la responsabilitate. În practică, cazurile aduse în faţa dreptului internaţional au produs rezultate diferite, în funcţie de cine este autorul şi cine este victima", recunoaşte Comitetul Nobel.
"Cu toate acestea, am observat că tot mai multe conflicte sunt soluţionate prin diplomaţie, tratate şi mecanisme juridice, mai degrabă decât prin ameninţări, violenţă şi război. Atât liderii, cât şi populaţiile au ajuns la aceeaşi concluzie: dreptul internaţional reprezintă fundamentul unei lumi mai paşnice", continuă comunicatul.
"Într-o perioadă marcată de provocări existenţiale - inclusiv mai multe războaie şi conflicte decât a cunoscut lumea de multă vreme - dreptul internaţional nu mai este doar un complement al păcii şi securităţii. Este o necesitate absolută.
Şi totuşi, sistemul dreptului internaţional se află sub o presiune enormă, iar instituţiile sale sunt atacate. Observăm o orientare către politica puterii, în detrimentul cadrelor juridice şi al respectului global pentru drept şi justiţie. Ori de câte ori forţa prevalează asupra dreptului, aceasta subminează stabilitatea, încrederea şi coexistenţa paşnică. Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an, Comitetul Nobel din Norvegia doreşte să reamintească lumii că statul de drept - atât la nivel naţional, cât şi internaţional - stă la baza sistemului pe care l-am creat pentru a asigura pacea şi pentru a rezolva conflictele fără violenţă. Pacea necesită dreptate", punctează Comitetul Nobel.
"Istoria a demonstrat că o lume care funcţionează fără statul de drept este nedreaptă, nechibzuită şi inumană. Judecătorii - cei care păzesc subţirea linie roşie dintre ordine şi haos - merită, aşadar, pe deplin laudele noastre. Însă astăzi, pe măsură ce aceiaşi judecători sunt sancţionaţi, iar instituţiile lor sunt atacate, avem nevoie de oameni cu curaj, viziune şi determinare - calităţi pe care Navi Pillay le demonstrează în activitatea sa de judecătoare", arată Comitetul Nobel.
"Navi Pillay a tras la răspundere statele şi liderii naţionali şi a adus speranţă victimelor violenţei şi conflictelor. În toate funcţiile pe care le-a deţinut, ea a subliniat responsabilitatea indivizilor şi a statelor de a respecta statul de drept. De asemenea, a contribuit la definirea normelor şi principiilor juridice relevante. Atunci când Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda a stabilit că violul şi violenţa sexuală pot constitui o crimă împotriva umanităţii - pe lângă genocid - influenţa sa a reprezentat un factor semnificativ. În acelaşi caz, doamna Pillay a jucat un rol esenţial într-o altă realizare juridică: pentru prima dată, un inculpat a fost acuzat de incitare la comiterea unui genocid exclusiv pe baza răspândirii de propagandă" - îşi justifică alegerea cei cinci membri ai Comitetului Nobel.
Medikatv.ro
