Moldovenii votează duminică în alegeri prezidenţiale-cheie, sub privirea atentă a Moscovei, care doreşte să-l vadă reales pe şeful statului în exerciţiu Igor Dodon împotriva candidaţilor proeuropeni, pe fondul unor îngrijorări legate de contestările din fostul spaţiu sovietic, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu 3,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, a fost zguduită în ultimii ani de crize politice repetate şi de o uriaşă fraudă bancară de un miliard de dolari, reprezentând 15% din Produsul Intern Brut (PIB) moldovean.

Forţele favorabile unei apropieri de Rusia şi susţinătorii unei integrări în Uniunea Europeană (UE) s-ai alternat la putere, însă fără să se bucure de o majoritate clară.

”De 30 de ani aşteptăm o schimbare. Cum vreţica oameni care muncesc în străinătate să se întoarcă, atât timp cât există atât de multă corupţie aici?”, se întreabă Vasile Mardare, un profesor de sport în vârstă de 64 de ani. ”Eu am votat cu un candidat care să apropie din nou (Republica) Moldova de nivelul de trai din Occident”, a declarat el pentru AFP.

Valentin, în vârstă de 27 de ani, un muncitorîn construcţii, spune că nu vrea să emigreze, spre depsebire de cei aproape un milion de concetăţeni de-ai săi. ”Viitorul meu este aici, dar sunt foarte dezamăgit de politicieni”, declară el la ieşirea dintr-o secţie de votare, la Chişinău.

Nivelul prezenţei la vot în această secţie de votare - în care procesul este monitorizat de diplomaţi americani - este ”mai slabă decât de obicei, făr îndoială din cauza ploii” neîntrerupte din ajun, îşi exprimă regretul un observator.

Opt candidaţi sunt în cursă, însă experţi se aşteaptă la un duel între preşedintele în exerciţiu Igor Dodon şi rivala sa de centru-drepta Maia Sandu. Un al doilea tur este prevpzut la 15 noiembrie.

Aflat la preşedinţie din 2016, Igor Dodon, în vârstă de 45 de ani, promite ”continuarea cooperării benefice cu Rusia” şi învăţarea obligatorie a limbei ruse la şcoală, într-o ţară majoritar românofonă.

Republica ”Moldova trebuie să facă totul pentru a evita haosul”, a declarat Dodon.

El a declarat că a votat ”pentru o Moldovă puternică, pentru dezvoltare economică, stabilitate şi un echilibru în relaţiile cu partenerii străini”.

Maia Sandu, în vârstă de 48 de ani, care a lucrat la Banca Mondială şi a fost o scurtă perioadă de timp premier în 2019, promite o apropiere de Uniunea Europeană (UE) şi crearea de locuri de muncă, pentru a pune capăt exodului masiv al populaţiei în străinătate.

”Eu am votat pentru un stat care acţionează pentru cetăţenii săi, care creează oportunităţi de locuri de muncă şi îmbunătăţeşte condiţiile de trai. Dar pentru asta trebuie să gonim corupţia de la preşedinţie”, a tunat ea, îndemnându-i pe moldoveni să iasă la vot în număr mare.

BĂTĂLIA RUSIA/UE

”Aceste alegeri au valoarea unui referendum al mandatului domnului Dodon”, apreciază Valeriu Paşa de la grupul de reflecţie WatchDog Moldova.

În opinia sa, moldovenii au de ales între o ”integrare europeană mai puternică - un domeniu în care Republica Moldova înregistrează numeroase întârzieri” şi menţinerea regimului actual, ”total subordnat Kremlinului”.

Ion Enache, în vârstă de 62 de ani, declară pentru AFP, la Chişinău, că se opune preşedintelui Dodon şi consideră că acesta nu va putea ”să pună capăt sărăciei”.

Ekaterina Radeţkaia, în vârstă de 69 de ani, apreciază că şeful statului este ”un om bun” care are nevoie de mai mult timp pentru a-şi aplica programul.

Considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Republica Moldova este cunoscută prin industria sa viticolă şi un conflict îngheţat cu separatişti proruşi în Transnistria, care s-a despărţit de ţară printr-un război-fuger de secesiune în 1992. Moscova a staţionat trupe în regiunea separatistă.

În 2014, Chişinăul a semnat un Acord de Asociere cu UE, provocând furia Rusiei. Kremlinul a impus, în schimb, un embargo exporturilor produselor agricole moloveneşti, o lovitură dură la adresa economiei locale.

Şase ani mai târziu, în pofida unei ridicări treptate a sancţiunilor, UE a detronat Rusia ca prim partener comercial al Republicii Moldova.

În ultimii ani, scandaluri mari de corupţie în cadrul elitelor moldoveneşti au pus însă în pericol ajutorul financiar vital acordat de Occident.

”Vrem condiţii mai bune de trai, şcoli pentru copii şi mai ales pace. Nu mai vrem certuri între politicieni”, declară Marin Ioan, un pensionar de la Soroca (nord).

Înainte de scrutin, experţi au evocat posibilitatea unui ”scenariu” belarus, unde realegerea contestată, în august, a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, susţinut de Moscova, a aprins o contestare istorică.

În contextul în care o criză politică agită de asemenea fosta republică sovietică Kîrgîzstan, directorul serviciilor de informaţii externe ruse (SVR) Serghei Narîşkin a acuzat săptămâna trecută Washingtonul de urzirea ”unui scenariu revoluţionar” înaintea alegerilor din Republica Moldova.

La rândul său, Delegaţia UE la Chişinău a îndemnat la alegeri ”transparente” şi ca autorităţile ”să evite practici contrare normelor internaţionale, precum cumpărarea voturilor”.

Aproximativ 2.200 de observatori - inclusiv aproximativ 30 trimişi de OSCE în cadrul unei ”misiuni limitate” din cauza pandemiei covid-19 - aufost trimişi în toată ţara.

Restricţii implementate de diverse ţări în lupta împotriva răspândirii noului coronavirus riscă, de altfel, să împiedice să voteze o mare parte dintre cei aproximativ un milion de moldoveni care muncesc în străinătate.

Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (şi ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 21.00.

Primele rezultate urmewză să fie cunoscute în noaptea de duminică spre luni.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.