Ultraconservatorul Ebrahim Raisi a fost instalat marţi preşedinte al Iranului şi urmează să se angajeze la o redresare a unei economii subminate de sanţciuni americane şi criza sanitară şi să relanseze negocieri în vederea salvării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Raisi - învingătorul în alegerile prezidenţiale din iunie în urma unui absenteism-record - îi succedă moderatului Hassan Rohani, care a încheiat în 2015 un acord în dosarul nuclear iranian cu marile puteri, după ani de tensiuni.

Raisi, în vârstă de 60 de ani, un fost şef al Autorităţii Judiciare, îşi începe în mod oficial mandatul de patru ani, după aprobarea alegerii sale de către liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

”Potrivit alegerii poporului, instalez un bărbat înţelept, neobosit, experiemntat şi popular, pe Ebrahim Raisi, ca preşeidnte al Republicii islamice Iran”, a scris liderul suprem iranian într-un decret citit de către şeful său de cabinet.

Ayatollahul Khamenei a luat cuvântul după o scurtă declaraţie a noului preşedinte, în cadrul unei ceremonii la care, din cauza pandemiei covid-19, a fost invitat un număr limitat de oficiali.

Raisi urmează să depună jurământul joi, în Parlament, în care urmează să-şi prezinte candidaţii la posturile de ministru.

”DEPĂŞIREA ÎNCERCĂRILOR”

Preşedinţia lui Raisi urmează să consacre acapararea puterii de către conservatori, în urma victoriei acestora în alegerile legislative din 2020.

Potrivit lui Clément Therme, de la Institutul Universitar European de la Florenţa, în Italia, ”principalul” obiectiv al lui Raisi ”va fi o îmbunătăţire a situaţiei economice, printr-o consolidare a relaţiilor între Republica islamică Iran şi ţările vecine”, dar şi cu Rusia şi China.

În mai 2018, fostul preşedinte american Donald Trump a retras Statele Unite, o ţară inamică a Republicii islamice, din Acordul de la Viena şi a reimpus şi multiplicat sancţiuni americane Teheranului.

În ripostă, Iranul a renunţat la majoritatea angajamentelor sale care-i limitau activităţi nucleare controversate.

ALTĂ CALE

Sancţiunile reimpuse de către Washington au sufocat economia iraniană şoi au oprit exporturile petroliere iraniene.

În iarna 2017-2018 şi în 2019, Iranul a fost zguduit de manifestaţii, pe fondul unei nemulţumiri sociale legate de situaţia economică.

În iulie, locuitori ai provinciei Khuzestan (sud-vest), bogată în petrol, aumanifestat împotriva unor penurii de apă.

Criza economică s-a agravat din cauza pandemiei covid-19 în cea mai afectată ţară de epdemie în Orientul Mijlociu şi Apropiat.

Hassan Rohani şia- apărat bilanţul într-un discurs pe care l-a susţinut duminică într-o şedinţă de Guvern.

”Ceea ce am făcut noi am făcut într-o situaţie dificilă, o consecinţă a războiului economic şi coronavirsului, iar anul acesta acestora li s-a adăugat seceta”, a subliniat el.

Rohani ”a crezut că va fi capabil să rezolve rapid toate problemele ţării”, declară AFP economistul reformist iranian Said Laylaz, consilier al mai multor preşedinţiiranieni.

Preşedintele în exerciţiu a dat dovadă de ”idealism” în politica sa de deschidere faţă de Occident.

Raisi va alege altă cale, apreciază economistul.

NEGOCIERI

Ayatollahul Khamenei, ultimul decident în dosare sensibile, ca cel nuclear, avertiza săptămâna trecută că ”a avea încredere în Occident nu funcţionează”.

Succesorul lui Trump Joe Biden a anunţat că este pregătit să revină în cadrul Acordului de la Viena şi s-a angajat în negocieri indirecte cu Iranul, în paralel cu negocieri la Viena cucelalte părţi  ale acordului - China, Franţa, Germania, Rusia şi Regatul Unit.

În contextul în care aceste negocieri par blocate, până la intrarea în funcţie a lui Raisi, ultraconservatorul a subliniat din capul locului că va apăra ”interesele naţionale”.

Într-un nou episod de tensiuni cu Occidentul, Washingtonul şi Londra s-au alăturat Israelului şi acuză Iranul că se află în spatele unui atac vizând un petrolier operat de către un miliardar israelian, la Marea Oman, soldat cu doi morţi, un român şi un britanic, la 29 iulie.

Statele Unite au ameninţat cu ”o replică adecvată”.

Iranul a negat orice implicare în acest atac şi a ameninţat că va răspunde oricărui ”aventurism”, în cazul în care este luat drept ţintă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.