Uniunea Europeană a anunţat miercuri că va trimite hrană, pături şi alte ajutoare în valoare de 700.000 de euro migranţilor aflaţi la graniţa dintre Polonia şi Belarus, după criticile că a făcut prea puţin pentru a ajuta mii de oameni blocaţi acolo în frig, transmite Reuters.
Într-un semn al unei nevoi europene urgente de a rezolva ceea ce numeşte o criză artificială a frontierei creată de Minsk, cancelarul Germaniei Angela Merkel a vorbit miercuri la telefon pentru a doua oară în trei zile cu preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko.
La o zi după ce poliţiştii de frontieră polonezi au folosit tunuri cu apă împotriva migranţilor care aruncau cu pietre, situaţia de la frontieră părea să fi devenit mai calmă.
Poliţiştii de frontieră polonezi şi belaruşi au spus că aproximativ 2.000 de migranţi se aflau chiar lângă gardul de frontieră.
Şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, a anunţat ajutorul, spunând în acelaşi timp că îi revine lui Lukaşenko obligaţia de a stopa o criză pe care Europa crede că a creat-o în mod deliberat.
"Suntem gata să facem mai mult. Dar regimul din Belarus trebuie să înceteze să ademenească oamenii şi să le pună viaţa în pericol", a spus ea.
UE spune că Minskul a transportat cu avionul mii de migranţi din Orientul Mijlociu pentru a-i împinge să treacă ilegal în blocul european, pentru a face presiuni asupra Europei, ca represalii pentru sancţiunile impuse Belarusului din cauza încălcărilor drepturilor omului.
Belarusul neagă că a provocat criza, dar afirmă că nu poate ajuta să îi pună capăt decât dacă Europa ridică sancţiunile pe care le-a impus de când Lukaşenko şi-a reprimat oponenţii după alegerile contestate de anul trecut.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri, la radioul public polonez, că criza de la graniţă ar putea dura luni de zile:
”Trebuie să fim pregătiţi ca această situaţie de la graniţa cu Belarus să nu se rezolve rapid”, a spus el.
Câteva mii de oameni şi-au făcut tabără în pădure, înainte de venirea iernii, suferind de îngheţ şi epuizare, fiindu-le interzis fie să intre în Polonia, fie să se întoarcă în Belarus.
Cel puţin opt au murit la graniţa cu Polonia de când a început criza în această vară.
Lituania şi Letonia învecinate au înregistrat, de asemenea, o creştere bruscă a încercărilor de traversări ilegale din Belarus.
UE a cerut Rusiei să-l determine pe Lukaşenko să pună capăt crizei. Moscova neagă orice rol direct, dar s-a oferit să medieze, demonstrându-şi totodată sprijinul pentru Lukaşenko prin organizarea de exerciţii militare împreună cu Belarus, lângă graniţă.
Apelurile telefonice ale lui Merkel cu Lukaşenko sunt un semn neobişnuit de contact direct cu un lider pe care Europa l-a evitat, ca fiind ilegitim, de la alegerile de anul trecut.
În declaraţiile care au urmat discuţiilor telefonice, purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert, s-a referit la el drept domnul Lukaşenko, fără a se referi la titlul său de preşedinte.
Merkel ”a subliniat necesitatea, cu sprijinul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi al Comisiei Europene, de a oferi ajutor umanitar şi facilităţi de repatriere persoanelor afectate”, a spus Siebert despre discuţia de miercuri.
UE i-a trecut pe lista neagră pe Lukaşenko şi pe zeci de oficiali din Belarus şi a introdus sancţiuni economice asupra comerţului acestei ţări de la represiunea care a urmat alegerilor de anul trecut. Acum, UE a decis extinderea sancţiunilor la agenţiile de turism şi companiile aeriene implicate în ceea ce numeşte ”traficul de persoane” din spatele crizei de la frontieră.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) ar putea, de asemenea, să oprească investiţiile în Belarus, a declarat o sursă pentru Reuters. Banca are în prezent proiecte de 914 milioane de euro (1,03 miliarde de dolari) în Belarus.
Până acum, blocul a sprijinit în mare măsură guvernul naţionalist al Poloniei în adoptarea unei linii dure la graniţă, temându-se că acceptarea trecerii migranţilor i-ar încuraja pe şi mai mulţi să încerce.
Poliţia din Germania - o destinaţie de top pentru imigranţi odată ce ajung în UE - spune că a înregistrat 9.549 de intrări ilegale din Belarus prin Polonia în acest an. În cifre care arată cât de brusc a apărut problema, ei au raportat doar 26 de astfel de cazuri între ianuarie şi iulie, crescând la 474 de sosiri în august şi 5.285 în octombrie.
Prevenirea imigraţiei necontrolate a fost o problemă politică centrală pentru bloc încă din 2015, când mai mult de un milion de oameni au sosit din Orientul Mijlociu şi Africa, declanşând certuri între ţările membre cu privire la împărţirea responsabilităţii pentru îngrijirea lor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
