Guvernatorul statului Virginia, Terry McAuliffe, a anunţat că trei persoane şi-au pierdut viaţa în timpul nopţii, după ce violenţe au izbucnit la un marş al militanţilor pentru supremaţie rasială de la ”Uniţi Dreapta” şi o maşină a intrat cu viteză într-o mulţime de contraprotestatari din pitoreasca localitate Charlottesville, transmite France Presse.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele SUA, Donald Trump, a intervenit şi a condamnat „ura, bigotismul şi violenţa de pe multe părţi”, evitând să-i numească pe militanţii de extremă-dreaptă, care deşi au lansat violenţele din Charlottesville, i-au susţinut candidatura în cursa pentru Casa Albă.

Tocmai acest aparent refuz al preşedintelui de a condamna grupările de extremă-dreaptă a generat critici acide, chiar şi din partea unor congresmeni republicani de la Washington.

O persoană şi-a pierdut viaţa după ce un bărbat a intrat intenţionat cu o maşină într-o mulţime de contraprotestatari, în vreme ce doi ofiţeri au murit după ce un elicopter de poliţie s-a prăbuşit la ieşirea din Charlottesville.

Guvernatorul McAuliffe a declarat deja stare de urgenţă, pentru a permite intervenţia promptă a autorităţilor locale înainte de marşul ”Uniţi Dreapta”, care a adus sute de militanţi pentru supremaţie rasială şi contraprotestatari pe străzile oraşului universitar din Virginia.

De asemenea, un tânăr identificat drept James Alex Fields Jr a fost arestat în urma atacului cu maşină din Charlottesville.

Fields Jr. (20 de ani) este din Ohio şi a fost inculpat pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală de către anchetatorii din Virginia.

O femeie în vârstă de 32 de ani şi-a pierdut viaţa, în vreme ce alte 19 persoane au fost rănite, fiind vorba atât de răni superficiale, cât şi de persoane internate în stare critică în spitale, după ce maşina lui Fields Jr. a intrat cu viteză în contraprotestatarii din Charlottesville.

O femeie în vârstă de 32 de ani şi-a pierdut viaţa în violenţele de la Charlottesville
O femeie în vârstă de 32 de ani şi-a pierdut viaţa în violenţele de la Charlottesville

 

Serviciile de urgenţă au intervenit rapid pentru a trata victimele, iar martorii au susţinut că este vorba de un atac intenţionat, pentru că Fields Jr. a intrat cu maşina în mulţime şi apoi a dat cu spatele pentru a strivi sub roţi o tânără contraprotestatară din Charlottesville.

Alte 16 persoane au primit îngrijiri medicale pentru alte incidente violente, care au avut loc în timpul nopţii de coşmar din localitatea universitară Charlottesville, ce găzduieşte şi campusul Universităţii din Virginia.

Cauza prăbuşirii elicopterului de poliţie nu este cunoscută până în acest moment, dar nu este suspectată nicio mână criminală pentru moartea celor doi poliţişti din Charlottesville.

De asemenea, cele două persoane decedate în urma prăbuşirii elicopterului au fost identificate drept locotenentul H. Jay Cullen şi pilotul Berke M.M. Bates.

Preşedintele Trump şi-a transmis condoleanţele pentru rudele şi colegii celor doi ofiţeri din poliţia statală a Virginiei.

”Condoleanţe pentru familia tinerei ucise astăzi, cele mai bune urări pentru toţi cei răniţi în Charlottesville, Virginia. Foarte trist!”, a scris ulterior preşedintele pe Twitter.

Sute de persoane s-au adunat pe străzile din Charlottesville pentru a demonstra în favoarea sau împotriva mişcării ”Uniţi Dreapta”.

Primele violenţe au izbucnit în scurt timp, deşi poliţiştii în echipament de revoltă şi trupele Gărzii Naţionale au inundat străzile din zona centrală a localiăţii Charlottesville.

În acest sens, militanţii albi de extremă-dreaptă, dintre care unii au venit cu şepcile de campanie ale preşedintelui Trump, s-au ciocnit cu contraprotestatarii şi cele două tabere au aruncat cu proiectile improvizate, înainte de intervenţia în forţă a autorităţilor din Charlottesville.

Poliţiştii au lansat gaze lacrimogene şi camerele televiziunilor au suprins agresiunea asupra unui contraprotestar, care a fost atacat cu beţe şi cu un stâlp de metal, înainte de a fi abandonat într-o baltă de sânge. De asemenea, mulţi militanţi de extremă-dreaptă au fluturat drapelul Confederaţiei, care este văzut drept un simbol al rasismului di Statele Unite.

Alţi militanţi extremişti chiar au executat salutul nazist pe străzile din Charlottesville.

Între timp, contraprotestatarii au scandat mesaje precum ”noi spunem nu fricii rasiste” şi au fluturat steaguri ale mişcării ”Vieţile Negrilor Contează”.

Trump s-a adresat naţiunii de pe terenul său de golf din Bedminster, New Jersey.

Miliardarul republican a susţinut că ura, care a generat violenţele de sâmbătă, există de mult timp în America.

”Condamnăm în cei mai puternici termeni această afişare extraordinară a urii, bigotismului şi violenţei din mai multe părţi. Nu are niciun loc în America”, a insistat preşedintele Trump.

Hillary Clinton a lansat critici la adresa preşedintelui, pentru că acesta a refuzat să condamne grupările de extremă-dreaptă şi militanţii pentru supremaţie rasială din Charlottesville.

”Fiecare minut în care permitem acestei situaţii să persiste prin încurajări tăcute sau lipsă de acţiune este ruşinos şi ne distruge valorile”, a scris prezidenţiabila democrată pe Twitter.

Alţi republicani s-au arătat mai vehemenţi în criticile la adresa preşedintelui Trump.

”Este foarte important pentru naţiune să-l audă pe preşedinte catalogând evenimentele din Charlottesville drept ceea ce sunt, un atac terorist comis de militanţii albi pentru supremaţie rasială”, a scris senatorul republican din Florida, Marco Rubio.

Marşul ”Uniţi Dreapta” nu a primit niciodată o aprobare oficială pentru că guvernatorul McAuliffe a declarat stare de urgenţă şi a argumentat că autorităţile trebuie să păzească siguranţa publică din Charlottesville.

Autorităţile locale au arestat mai multe persoane după ce au declarat ilegală adunarea din parcul Emancipării.

Acest marş are loc la o lună după o demonstraţie mult mai mică din Charlottesville, la care au participat câţiva zeci de membri ai Ku Klux Klan.

Tensiunile au izbucnit după ce autorităţile locale au anunţat planurile de eliminare a statuii generalului Robert E. Lee, care a condus forţele Confederaţiei în timpul Războiului Civil din SUA.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.