Bilanţul atentatului sinucigaş comis în Pakistan la un miting politic, cu câteva luni înaintea unor alegeri - revendicat de către gruparea Statul Islamic (SI) - creşte la 54 de morţi, inclusiv 23 de minori, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aproximativ 400 de simpatizanţi ai Partidului Jamiat Ulema-e-Islam (JUI-F, religios, conservator), aliat al şefului coaliţiei guvernamentale, participau la începutul începutul unor discursuri, în momentul în care atacatorul s-a detonat în apropierea scenei.

Un oficial de rang înalt de la Departamentul luptei împotriva terorismului (CDT), Shaukat Abbas, a declarat AFP că au fost ucise 54 de persoane - dintre care 23 erau în vârstă de mai puţin de 18 ani.

Peste 100 de persoane au fost rănite.

”Am trăit scene teribile: corpuri fără viaţă împrăştiate pe jos, în timp ce oameni ţipau după ajutor”, declară AFP Fazal Aman, care se afla în apropierea locului exploziei.

Atentatul a avut loc în oraşul Khar, în districtul Bajaur (nord-vest), la 45 de kilometri de frontiera cu Afganistanul.

Luni, Statul Islamic a revendicat atentatul.

”Un kamikaze din Statul Islamic şi-a detonat vesta explozivă în mijlocul mulţimii, la Khar”, anunţă într-un comunicat organul de propagandă al grupării jihadiste, Amaq.

Secţiunea locală a SI a luat deja ca ţintă adunări şi lideri JUI-F.

Luni, încălţăminte şi bonete de rugăciune pătate de sânge zăceau în continuare pe jos, dar şi şuruburi de oţel şi bile de rulmenţi provenind din vesta purtată de către autorul atentatului.

Fâşii de carne umană se aflau pe jos la 30 de metri de locul unde atacatorul kamikaze şi-a detonat dispozitivul exploziv.

Mii de oameni au asistat luni la primele funeralii, ale unui număr de doi veri, în vârstă de 16 şi 17 ani.

”Nu a fost uşor să ridicăm cele două sicrie. Această tragedie ne-a distrus familia”, declară Najib Ullah, fratele unuia dintre băieţi.

Acest atentat alimentează temeri cu privire la o perioadă electorală sângeroasă în Pakistan, în care are loc o gravă criză politică după înlăturarea premierului Imran Khan din post, în aprilie 2022.

Guvernul pakistanez urmează să fie dizolvat peste două săptămâni, iar alegeri sunt prevăzute la mijlocul lui noiembrie.

Liderul JUI-F, Fazlur Rehman, un fundamentalist islamist care a promovat în ultimii ani aplicarea shariei (legea islamică), încearcă să se arate mai moderat şi să forjeze o alianţă cu rivali laici.

În trecut, el a facilitat negocieri între Guvern şi talibani pakistanezi din cadrul Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare distinctă de talibanii afgani, dar cu aceeaşi ideologie islamistă.

Anul trecut, SI a anunţat că se află la originea unor atacuri vizând locuri ale unor erudiţi religioşi afiliaţi acestui partid, care dispune de o vastă reţea de moschei şi şcoli coranice în nordul şi vestul Pakistanului.

SI acuză JUI-F de ipocrizie, din cauză că a susţinut guverne succesive şi armata pakistaneză.

În pofida capacităţii de a mobiliza zeci de mii de elevi religioşi, JUI-F nu a adunat niciodată o susţinere suficientă pentru a conduce singur, însă este un aliat-cheie în formarea oricărei coaliţii.

”Este important să ne întrebăm de ce activişti ai unui partid politic cu tendinţe religioase au putut să facă obiectul unei violenţe atât de bestiale”, subliniază într-un editorial, luni, cotidianul Dawn.

”Indiferent care este viziunea ultraconservatoare asupra lumii a JUI-F, partidul a ales să participe la alegeri şi să acţioneze în cadrul parametrilor stabiliţi de Constituţia pakistaneză”.

”Statul nu şi-a asumat responsabilităţile. Cred că statul a eşuat, indiferent ce Guvern e la putere”, declară un conducător local al JUI-F, Shams uz Zaman, după atentat.

Explozia este ”o tentativă de slăbire a democraţiei”, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a şefului doplomaţiei Uniunii Europene (UE) Joseph Borrell.

Atacurile în Pakistan s-au multiplicat după preluarea puterii în Afganistan de către talibani, în august 2021, şi după sfârşitul unui armistiţiu, în noiembrie, între gruparea talibană palistaneză Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP) şi Guvernul pakistanez.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.