Sinn Fein, care susţine o reunificare a Irlandei, a devenit a doua forţă în Parlamentul irlandez, după ce a câştigat un vot popular în alegerile legislative de sâmbătă, un avans istoric, care busculează cele două partide mari de centru-dreapta, obişnuite până acum să-şi împartă puterea, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Acest partid de stânga, considerat mult timp aripa politică a IRA, deţine de-acum 37 de mandate din 160 în Dail, Camera inferioară a Parlamentului irlandez.

Fianna Fail (centru-dreapta) deţine 38 de mandate, iar Fine Gael 35 - fragilizând poziţia premierului în exerciţiu Leo Varadkar, membru al formaţiunii.

Negocieri au început deja, iar Sinn Fein se bazează pe victoria sa în votul popular, iar după primul tur al numărării voturilor, duminică, se clasează pe primul loc, cu 24,5%, urmat de Fianna Fail (22,2%) şi Fine Gael (20,9%). Acest avans nu s-a tradus însă în mandate, întrucât Sinn Fein a prezentat doar 42 de candidaţi, de aproape două ori mai puţini decât celelalte două partide de centru.

Alegătorii nu votează pe o listă constituită, ci elaborează propria listă, clasând candidaţii în ordinea preferinţelor. Termenul lung până la prezentarea rezultatelor - ca mandate - în Parlament este cauzat de complexitatea modului exprimării opţiunii.

”Aş putea fi viitorul Taoiseach (şeful Guvernului în irlandeză)!”, le-a spus conducătoarea Sinn Fein Mary Lou McDonald susţinătorilor săi dezlănţuiţi, pozând împreună cu un bebeluş şi jonglând cu fructe în faţa fotografilor.

Sinn Fein, o formaţiune de stânga care militează pentru reunificiarea provinciei britanice Irlanda de Nord cu Republica Irlanda, a fost mult timp paria, din cauza legăturilor sale cu IRA, o organizaţie paramilitară care se opune prezenţei britanice în Irlanda de Nord şi a cărei vitrină politică era.

"Sinn Fein a câştigat alegerile, noi am câştigat votul popular, este o victorie istorică”, şi-a exprimat bucuria Mary Lou McDonald, şefa Sinn Fein şi starul acestui scrutin, într-o plimbare, luni, în centrul Diblinului.

Mary Lou McDonald, în vârstă de 50 de ani, a reuşit să dediabolizeze partidul, într-o campanie percutantă şi pe baza bilanţului Guvernului în domeniul locuinţelor şi sănătăţii.

Două lucruri sunt deja sigure - ignorarea Sinn Fein în calculele unei coaliţii este dificilă, iar marele perdant este Partidul Fine Gael al premierului în exerciţiu Leo Varadkar, victima uzurii după trei ani la putere.

La o săptămână după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), Varadkar şi-a axat campania asupra Brexitului, în contextul în care Irlanda şi cei 4,6 milioane de irlandezi se află în prima linie.

Leo Varadkar a insistat asupra rolului său în găsirea unei soluţii care să evite reimpunerea unei frontiere fizice între cele două Irlande. Însă strategia sa a eşuat, politicile în domeniile locuinţelor şi sănătăţii fiind considerate larg prioritare de către alegători, potrivit unui sondaj.

ALIANŢE

Sinn Fein încearcă, astfel, să încheie alianţe, dacă vrea să poată forma un guvern de coaliţie.

”Oamenii care au votat cu Sinn Fein au votat ca Sinn Fein să fie în Guvern, deci am deschis discuţii şi am intrat în contact cu liderii” micilor partide de stânga, precum Verzii sau social-democraţii, a anunţat luni Mary Lou McDonald.

”Este un mesaj foarte clar adresat celor două partide tradiţionale ale establishmentului - dominaţia lor s-a încheiat, oamenii vor altă politică”, a tunat ea, combativă.

Fianna Fail şi Fine Gael au exclus până acum să formeze ocoaliţie cu Sinn Fein, din cauza legătirulor acestuia cu IRA.

Leo Varadkar şi-a reafirmat poziţia, însă liderul Fianna Fail Micheal Martin a părut să şi-o relaxeze pe a sa. Subliniind că deşi există o ”incompatibilitate” politică în anumite subiecte du Sinn Fein, el a refuzat însă, în faţa presei, să-şi repete opoziţia faţă de o alianţă.

Atât Leo Varadkar, cât şi Micheal Martin au fost realeşi, însă nu în primul tur al numărării, spre deosebire de Mary Lou McDonald.

Negocieri în vederea formării unui Guvern de coaliţie ar putea dura săptămâni, chiar luni de zile. În urma ultimelor alegeri, în 2016, a fost nevoie de peste două luni în vederea formării unui guvern.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.